Curtea a constatat că modalitatea prin care fosta majoritate PSD a legiferat aceste majorări încalcă Constituţia.
La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
În esenţă, Executivul reiterează în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.
„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, precizează Guvernul în sesizare.
Curtea a îmbrăţişat acest ultim argument. Cronologic, lucrurile s-au petrecut în felul următor:
- Fosta majoritate PSD a impus, în pofida proiectului elaborat de Guvernul Orban, ca prin legea bugetului să se majorize punctul de pensie cu 40% şi să se mărească salariile profesorilor de la 1 septembrie 2020.
- Guvernul a emis ulterior o ordonanţă de urgenţă în care a modificat cele două articole: punctul de pensie se majorează doar cu 14%, iar salariile profesorilor se majorează de la 1 septembrie 2021.
- Ordonanţa a ajusn în Parlament, unde tot fodta majoritate PSD a abrogat articolele introduce de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă, dar nu a pus nimic în loc.
Or conform normelor de tehnică legislativă, abrogarea unui articol de modificare sau de abrogare a unui articol initial nu atrage automat repunerea în vigoare a articolului initial. Curtea a constatat că modalitatea defectuoasă de legiferare ar fi creat un vid legislative şi a declarant neconstituţionale articolele impuse de PSD.
Oricum, decizia CCR nu are efecte practice: legea se întoarce la Parlament, însă acum acolo e o altă majoritate parlamentară, rezultată în urma alegerilor din decembrie anul trecut.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
52 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
PSD cancerul politicii romanesti.. Numai tampenii propun. Ei au legiferat sipensiiel speciale, ei se imprumuta masiv sa de-a tot felul de ajutoare la asistati. De ce nu au propus taierea pensiilor speciale si din banii rezultati sa le mareasca la cei cu pensii mici. Inca ceva: cei fara vechime totala sa nu se mai vaite. Au preferat la 40 de ani sa iasa la pensie pe caz de boala inchipuita si acum vor pensie mare...
Stăpânul CCR este majoritatea parlamentară. Pentru cei care nu cred acest lucru să ia aminte la multiplele decizii de amânare a acelei contestații care reclama că interzicerea prozeletismului identității de gen în școli e neconstituțional, amendament al PMP. CCR a amânat o decizie de cel puțin 3 ori până după validarea rezultatelor alegerilor parlamentare pentru a vedea în care tabără trebuie să se arunce. Cu atât mai mult cu cât sesizarea aparținea nimeni altului decât domnului chiriaș de la Cotroceni, cu aere de proprietar de țară.
PMP pentru mizeria cu interzicerea identitatii de gen in scoli in care a atentat la libertatea individuala, a primit un sut undeva si nu a mai intrat in parlament. Legat de CCR este o institutie cu parasutati politic. Imi aduc aminte de seful basist Zegrean ce nu a lucrat o zi ca judecator, dar fusese parasutat politic drept sef la CCR. Ar trebui modificata legea si posturile sacoase la concurs.
Comentariu considerat abuziv.
Parcă la radio au anunțat altceva .
Vezi toate comentariile (52)