Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Criza ruso-ucraineană: diplomaţia defazată a Bucureştilor

42
23 Apr 2021 09:12:08
Deutsche Welle
Marina militară rusă, în drum spre Marea Neagră
Marina militară rusă, în drum spre Marea Neagră

România a reacţionat târziu la ultimele gesturi ostentative ale Moscovei. „Suntem pe fază”, a comentat preşedintele Iohannis, cu puţin timp înainte ca Rusia să reducă presiunea de pe graniţa cu Ucraina.

Rusia îşi retrage trupele dislocate în ultimele săptămâni la graniţa cu Ucraina. Militarii încep de mâine retragerea spre unităţile permanente iar operaţiunea se va încheia pe 1 mai. În jur de 100.000 de oameni în uniformă au fost dislocaţi într-o operaţiune interpretată deseori, în aceste zile, ca fiind o provocare a Moscovei la adresa vecinului său apusean.

Un CSAT prea întârziat

Mutarea, anunţată de ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, nu schimbă radical situaţia din regiune. Conflictul din teritoriile separatiste est-ucrainene continuă. Crimeea rămâne anexată de Kremlin. Iar parte a Mării Negre este în continuare blocată de aplicaţiile navale ruseşti, o şicană suplimentară la adresa Kievului. Se vor prelungi ele până în octombrie sau chiar şi după sau se vor încheia precum în cazul manevrelor terestre? „Probabil că exerciţiile vor continua, dar vor fi ridicate interdicţia de survol şi cea de tranzit naval. Mai rămân desigur măsurile arbitrare şi neanunţate, de sechestrare a unor nave ucrainene, cum s-a mai întâmplat, şi care, desigur, nu se notifică dinainte”, explică analistul militar Claudiu Degeratu.

„Să nu-şi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Nu, noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă”, afirma, astăzi la amiază, înaintea anunţului Moscovei, preşedintele României, Klaus Iohannis. „Cunoaştem foarte bine situaţia din teren”, a subliniat şeful statului, care a anunţat de altfel că va convoca o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării „dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de Est a Ucrainei. Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”, a mai adăugat Iohannis, punctând că nu se cuvine să ofere detalii de ordin militar.

„Nu prea mai văd utilitatea şedinţei CSAT. Trebuia să aibă loc în urmă cu trei săptămâni, când existau semnale de îngrijorare şi când aliaţii deja erau în plină consultare cu Ucraina, inclusiv cu telefoane roşii la Moscova”, comentează Degeratu pentru Deutsche Welle. 

Fără confruntări vizibile cu Rusia

România a ales să păstreze acelaşi exces de prudenţă faţă de Moscova, manifestat de cel puţin 30 de ani, explică analistul militar. „Aceasta este opţiunea politică a României - să nu mute o anumită relaţie competitivă cu Federaţia Rusă în activitatea diplomatică. Ne interesează mai mult să atragem iniţiative diplomatice ale aliaţilor care să ne ajute şi pe care să le sprijinim. E vorba de o diferenţă de putere, de o asimetrie evidentă de natură militară şi diplomatică”. 

Klaus Iohannis

Întrebat de Deutsche Welle dacă acţiunile de „spionaj, propagandă şi dezinformare” ale Rusiei, despre care a vorbit ministrul de Externe Bogdan Aurescu miercuri seară într-un interviu la Digi24, se petrec şi în România, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns că „aceste chestiuni există în toată Europa. Ne preocupă pe toţi, dar pentru noi, în România, este extrem de important să fim pe fază şi suntem pe fază”. 

Contextul crizei spionilor ruşi expulzaţi din Cehia, situaţie faţă de care Bucureştiul este mai degrabă reţinut chiar şi faţă de poziţiile comune aliate, lasă însă loc unor semne de îndoială, în opinia lui Claudiu Degeratu: „Noi nu avem cazuri de expulzări aşa de spectaculoase de diplomaţi ruşi, în ultimii zece ani. Nu avem cazuri de dezvăluiri de spionaj rusesc pe teritoriul României. Putem interpreta ca fiind eficientă poziţia României. Sau putem interpreta ca fiind nu neapărat o prioritate pentru România să monitorizeze chiar toate acţiunile Moscovei în zona noastră de interes. Este o decizie pur politică, venită din cultura noastră de a nu avea o linie vizibilă, evidentă, publică de confruntare cu Federaţia Rusă”.

Cinci diplomaţi, mai mult pentru poză

La Bucureşti are loc zilele acestea o trilaterală diplomatică româno-polono-turcă. Preşedintele Iohannis i-a primit în această după amiază pe şefii diplomaţiilor de la Varşovia şi Ankara, Zbigniew Rau şi Mevlüt Çavuşoğlu. Au fost invitaţi la Bucureşti şi omologii ucrainian şi georgian, Dmytro Kuleba, respectiv David Zalkaliani, ceea ce ar putea lăsa impresia unei active participări a României în medierea situaţiei tensionate din spaţiul Mării Negre. „Este un format care se pretează, dar nu aici se iau deciziile”, susţine Claudiu Degeratu. „Consultările s-au desfăşurat la NATO, discuţiile au fost la Kiev, vizitele se fac în zonele de conflict, singurul dialog real intermediat între Ucraina şi Rusia l-a făcut preşedintele turc Erdogan, săptămâna trecută. Din punct de vedere militar nu avem mare lucru de făcut. România trebuie să folosească la maxim capacităţile proprii de supraveghere şi monitorizare. Diplomatic, avem o capacitate limitată, s-a văzut şi acum, de a declanşa o diplomaţie de criză, cum au făcut în şi după 2014 Polonia şi Lituania - vizite la ucraineni, vizite pe linia frontului în zonele separatiste, consultări aproape zilnice cu factorii de decizie politici şi militari din Ucraina, activităţi speciale şi iniţiative. În rest, avem reacţii întârziate”.

Apariţia târzie a României, după ce incendiul a fost stins, nu elimină, evident, nevoia de permanentă vigilenţă într-o zonă volatilă, cu numeroase conflicte întârziate şi cu actori imprevizibili.

Navă militară rusă în Strâmtoarea Bosfor, la IstanbulNavă militară rusă în Strâmtoarea Bosfor, la Istanbul

Întrebat de Deutsche Welle dacă, dincolo de eforturile diplomatice de a curma excesele Moscovei, consideră că este nevoie de o prezenţă sporită a NATO în zona Mării Negre, şeful statului român a amintit că acest subiect s-a concretizat deja după summitul aliat din 2016. Dar, a adăugat preşedintele Iohannis, ar trebui „să conştientizăm că e nevoie de o atenţie sporită a tuturor pentru Flancul Estic, care necesită întreaga atenţie a NATO, dacă vorbim din punct de vedere militar, şi necesită atenţia Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, cu economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, cu infrastructuri critice, care necesită foarte, foarte multă investiţie, până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Vest. Până la urmă”, susţine Iohannis, „este vital, şi pentru noi, dar şi pentru Uniune, să ajungem într-un timp rezonabil la acelaşi nivel, nu doar de trai, ci şi de dezvoltare a zonelor securitare şi de infrastructură, şi pentru asta avem nevoie, evident, de fondurile europene”.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

42 Comentarii

Ionel Marcu
23.04.2021, 09:49:16

E foarte bine că am stat în expectativă când a avut cine să se ocupe de securitatea zonei, invers decât a făcut Antonescu, care a vârât țara prea adânc în conflictul cu URSS, lucru ce ne-a costat atât de mult.

+9 (23 voturi)
Lucifer
23.04.2021, 10:01:22

Ce treabă are DW, deci Germania, să-şi dea cu părerea despre politica externă a României în Est? Germania a luat act cu neplăcere cum că Polonia, Ucraina, România şi Turcia "au luat hora înainte" şi au creat un bloc anti-Rusia, fără încuviinţarea germană. Să ne mai lase Germania în pace, Polonia şi România nu uită şi nu iartă Germania pentru pactul Ribbentrop-Molotov prin care cele două ţări au pierdut 25% din teritoriu. Şi ce vrea această Germanie care se pupă în bot cu Putin? Să facă din nou joncţiunea Germania-Rusia cu distrugerea statalităţii Poloniei şi României? Hei, Germania să-şi vadă de câlţii ei şi să ne lase în pace. Auf wiedersehen!

-4 (44 voturi)
Victor Nagy
23.04.2021, 10:48:18

............ "analistul militar Claudiu Degeratu." Fostul ministru , Constantin Degeratu ... si-a facut odrasla analist militar ? E clar ! Sigur este competent ! Are si pedigri . Degeratu - tatal ... cred ca este un fel de Militaru .... dar pe dos ... in sens invers . Pe de alta parte ... astept ca DW sa reprezinte vocea Germaniei ... nu a SUA . Inteleg ca Germania este inca ocupata / eliberata (!) ... dar ... vorba lui C.Tanase ... " pana cand ?"

+1 (19 voturi)
teo mike
23.04.2021, 10:59:19

Noi trebuie sa profitam la maxim de fondurile UE, fara insa a fi obedienti fata de Bruxelles. Cu aceste fonduri ne putem reface infrastructura de orice tip, nu doar cea rutiera sau feroviara. Insa pentru asta avem nevoie de proiecte care pot fi facute cu miile, daca se doreste acest lucru si daca se elimina mentalitatea romaneasca de tipul "mie ce-mi iese din asta?". Asa nu vom reusi niciodata sa avem o economie evoluata si o tara dezvoltata. Toate tarile din est au profitat la maximum de fondurile europene in ultimii 20 de ani, iar astazi grija lor nu mai consta in construirea infrastructurii, ci in reglaje economice mult mai fine care le permit apropierea de vest. Romania nu va putea sa devina o putere militara fara o infrastructura perfecta.

+1 (13 voturi)
Andrei Tirighie
23.04.2021, 11:16:00

acţiunile de propagandă şi dezinformare ale rusiei apar cât se poate de clar prin comentariile aberante ale unor useri care postează sub articolele din adevărul...comentariile lor sunt total improprii românilor și, de regulă, produc tot hazul....nu te poți supăra pe ei....

-4 (18 voturi)

Vezi toate comentariile (42)

Modifică Setările