Cui i-a folosit Secţia specială a Adinei Florea. Dosarele „lucrate“ şi beneficiarii

Procuroarea Adina Florea s-a retras de la şefia SIIJ, după ce o parte din CSM i-a boicotat validarea Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

La aproape doi ani de la operaţionalizare, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) mai mult a încurcat decât a rezolvat lucrurile în ceea ce priveşte fenomenul corupţiei în rândul magistraţilor, asta deoarece procurorii Secţiei speciale pe de o parte au retras căi de atac în dosare importante, iar pe de altă parte, au deschis cauze penale doar pentru a le clasa.

Secţia specială este în prag de desfiinţare şi rămâne fără articolul care dădea posibilitatea de a exercita şi a retrage căile de atac în cauzele în care sunt implicaţi magistraţi, în urma unei decizii a CCR.

Judecătorii CCR au declarat neconstituţională şi prevederea care spune că în fiecare caz de infracţiuni de competenţa Secţiei se înţelege că procurorul-şef al Secţiei este „procurorul ierarhic superior”.

„Dispoziţiile legale criticate atribuie SIIJ un statut special, preeminent faţă de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia Judiciară) şi, totodată, o poziţie supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituţie, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorităţi publice”, explică judecătorii CCR.

SIIJ nu a avut niciodată o conducere stabilă, după ce procurorul Gheorghe Stan a ajuns judecător CCR, iar Adina Florea nu a mai ajuns să fie validată în fruntea Secţiei speciale, după ce o parte dintre membrii CSM au boicotat luni de zile procedura, iar în cele din urmă procuroarea s-a retras. Asta nu i-a împiedicat pe cei doi să desfăşoare acte de procedură sau demersuri în justiţie, fiind cei mai vocali procurori ai Secţiei.

Portiţă de scăpare pentru Ghiţă

Sebastian Ghiţă este cel care a profitat cel mai mult de pe urma retragerii apelurilor SIIJ. Pe 28 iunie 2019, fostul deputat fugar a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în dosarul în care era judecat pentru intervenţii la vârful Poliţiei şi Parchetului din Prahova, printre altele şi pentru a-l scăpa de probleme penale pe „Moşu“ – aşa cum îi spunea Sebastian Ghiţă lui Mircea Cosma, fostul şef al  Consiliului Judeţean.

Practic, prin retragerea apelului SIIJ, Completul de cinci judecători a fost nevoit să menţină decizia de achitare dată pe 14 iunie 2018 de un complet de trei judecători de la Instanţa Supremă. Au mai fost achitaţi astfel şi Liviu Tudose (fost şef al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti) şi Viorel Dosaru (fost şef al IPJ Prahova).

Ghiţă a scăpat „la mustaţă”, deoarece Parchetul General a cerut disjungerea cauzei cu privire la acesta pentru infracţiunea de şantaj la adresa lui Theodor Berna, patronul firmei Tehnologica Radion SRL, parte din dosar care nu intra în competenţa SIIJ, deoarece nu privea magistraţi. ÎCCJ a respins, însă, această solicitare.

Dosarul Romsilva, pus „pe butuci“

Pe 13 mai 2019, SIIJ a decis retragerea apelurilor în mega-dosarul Romsilva, în care instanţa de fond i-a condamnat pe Viorel Hrebenciuc (2 ani cu executare), pe fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc (2 ani cu suspendare), pe fostul deputat Ioan Adam (2 ani cu executare) şi pe soţia lui, judecătoarea Roxana Adam (2 ani cu suspendare). În acelaşi dosar, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost achitat. Dosarul Romsilva viza activitatea unui grup infracţional organizat format din politicieni, oameni de afaceri şi magistraţi, legat de retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău către prinţul Gheorghe Paltin Sturza. Pe 11noiembrie 2019, ÎCCJ a anulat toate condamnările din dosar şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov.

Doi masoni, scăpaţi „basma curată“

Fostul şef al Poliţiei Române, Liviu Popa, judecătorul Ovidiu Galea şi mai mulţi poliţişti acuzaţi de fapte de corupţie au fost achitaţi definitiv, în data de 29 noiembrie 2019, la ÎCCJ. Popa si Galea erau judecaţi, printre altele, şi pentru fals în declaraţii, după ce nu şi-au dezvăluit apartenenţa la Masonerie. Pe 19 aprilie 2019, Curtea de Apel Timişoara a decis să renunţe la aplicarea pedepsei pentru fals în declaraţii faţă de cei doi şi i-a sancţionat doar cu un avertisment, iar procurorii SIIJ nu au mai făcut apel, astfel că aspectul cu privire la falsul în declaraţii nu a mai făcut obiectul procesului la ÎCCJ.

Kovesi şi Timmermans, ţintele SIIJ

Pe de altă parte, SIIJ a fost folosită ca instrument de presiune mediatică asupra unor magistraţi. De exemplu, procurorul-şef adjunct Adina Florea i-a deschis dosar penal fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care a chemat-o la audieri, apoi a pus-o sub acuzare chiar înainte de procedurile din cursa pentru şefia Parchetului European. Acuzaţiile erau de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în urma denunţului făcut de fugarul Sebastian Ghiţă cu privire la repatrierea lui Nicolae Popa. Ulterior, un judecător de la ÎCCJ a stabilit că nu există probe pentru a se începe urmărirea penală împotriva lui Kovesi, iar controlul judiciar impus de Adina Florea era nelegal.

Tot SIIJ a deschis un dosar care îi viza, printre alţii, pe prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarul european Vera Jourova, pentru constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, pe motiv că Raportul MCV privind justiţia din România conţinea date false. Patru luni le-a luat procurorilor SIIJ pentru a constata că faptele nu există, aşa cum susţinea în plângere o publicaţie pe care unii inculpaţi o folosesc ca platformă de liberă exprimare.