Cum va ajuta Parchetul European, condus la Laura Codruţa Kovesi, la lupta împotriva corupţiei cu fonduri europene

Laura Codruţa Kovesi - audiere Bruxelles / FOTO EPA - EFE / 26 feb 2019

Laura Codruţa Kovesi a fost aleasă în funcţia de şef al Parchetului European, după ce a primit 17 voturi din 22 în Consiliul UE. Acest parchet este o nouă agenţie ce are scopul de a combate frauda care implică bani de la Uniunea Europeană. Parchetul urmează să fie operaţional din 2020.

Biroul Procurorului European (EPPO), care ar trebui să fie pregătit de funcţionare până anul viitor, are scopul de a aborda deficienţele altor agenţii ale UE care luptă împotriva infracţiunilor.

Există deja Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care este singura agenţie care poate investiga în mod independent corupţia care implică bani ai Uniunii Europene. Însă acesta nu-i poate aduce în faţa justiţiei pe cei pe care-i consideră vinovaţi, puterea sa fiind limitată de graniţele fiecărui stat membru. În loc să lanseze urmărirea penală, OLAF are voie doar să recomande autorităţilor naţionale începerea investigaţiilor.

Între 2009 şi 2016, doar 44,5 la sută din recomandările judiciare ale agenţiei au avut drept rezultat acuzaţii formulate, în rest acestea au fost respinse. Un studiu comandat de Parlamentul European în 2016 a arătat faptul că fenomenul corupţiei le costă pe ţările UE până la 990 de miliarde de euro pe an, pierderi din PIB.

Există, de asemenea, Eurojust, care caută să îmbunătăţească cooperarea în ceea ce priveşte investigaţiile şi urmăririle penale între ţările Uniunii Europene. Însă, spre deosebire de EPPO, Eurojust nu are autoritate asupra statelor individuale.

Cum va ajuta Biroul Procurorului European

Bruxelles spune că agenţia va putea să investigheze, să urmărească penal şi să aducă în faţa justiţiei infracţiuni comise împotriva bugetului UE, precum frauda, corupţia sau cazurile grave de fraudă în materie de TVA transfrontaliere. Există, de asemenea, eforturi de a-i extinde puterea pentru a acoperi şi terorismul transfrontalier, deşi până acum nu există nimic stabilit referitor la acest subiect.

EPPO va avea o structură descentralizată. Va exista un Procuror-şef şi procurori din partea fiecărul membru UE participant, cu toţii urmând să-şi desfăşoare activitatea de la sediul din Luxemburg.

Vor exista şi procurori „delegaţi” care vor lucra în fiecare ţară. Ei vor fi responsaili de investigaţiile şi urmăririle penale, dar munca le va fi monitorizată de către sediul central.

„Instrumentele procurorilor naţionali de a combate infracţiunile financiare la scară largă în mai mult de o ţară sunt limitate,” a spus OLAF.

„Noul Procuror European va putea să acţioneze rapid dincolo de graniţe, fără a fi nevoie de procedurile judiciare de cooperare care sunt îndelungate. Acest lucru ar trebui să conducă la o activitate mai fructuoasă a procurorilor şi o recuperare mai eficientă a fondurilor obţinute prin frauda. Este nevoie de o astfel de intervenţie pentru a combate activităţile grupărilor criminale organizate care obţin miliarde în fiecare an, prin eludarea regulilor naţionale şi europene. Spre exemplu, în 2015-cu excepţia fraudelor în materie de TVA-autorităţile naţionale au raportat o fraudare a bugetului UE în valoare de aproximativ 638 de milioane de euro”, afirma Carl Dolan, directorul ONG-ului anti-corupţie Transparency International UE

Ministerul Justiţiei a selectat cei trei candidaţi pentru funcţia de procuror european

Ministerul Justiţiei a anunţat la finalul lunii iulie că au fost selectaţi cei trei candidaţi din partea României pentru funcţia de procuror european, fiind vorba despre Cătălin-Laurenţiu Borcoman, Constantin-Claudiu Dumitrescu şi Daniel-Constantin Horodniceanu. Doi dintre aceştia au participat şi la procedura de selecţie organizată de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, fiind respinşi.

„În urma susţinerii interviului, comisia a deliberat şi a selectat trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, în lista pe care Ministerul Justiţiei o va înainta Comisiei de selecţie prevăzută la art. 14 alin. 3 din Regulamentul (UE) 2017/ 1939, în vederea numirii de către Consiliul Uniunii Europene”, a transmis Ministerul Justiţiei.