Cum şi-au dezinformat Antena 3 şi RTV telespectatorii în cazurile Remeş şi Gutău. CSM: „S-a urmărit, în esenţă, decredibilizarea sistemului judiciar“

Acuzaţiile aduse magistraţilor în cazurile unor persoane cu funcţii publice precum Mircia Gutău sau Decebal Traian Remeş au adus o gravă atingere independenţei sistemului judiciar, a apreciat plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În şedinţa din data de 15 decembrie 2016, Plenul CSM a apreciat că afirmaţiile lansate în spaţiul public prin intermediul unor emisiuni şi materiale de presă difuzate de posturile de televiziune „România TV”, „Antena 3” şi prin intermediul publicaţiei online www.luju.ro, referitoare la activitatea judecătorilor şi procurorilor în cazurile judiciare ale unor persoane cu funcţii publice, au adus o gravă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu consecinţa subminării credibilităţii justiţiei.

Totodată, în temeiul Protocolului privind colaborarea dintre CSM şi CNA încheiat la data de 17 noiembrie 2011, Plenul Consiliului a hotărât sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului.  Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea preşedintelui CSM, inclusiv ca urmare a sesizării DNA.

Acestea au vizat afirmaţiile lansate în spaţiul public prin intermediul emisiunii „România de poveste”, difuzată în data de 3 decembrie 2016 de postul „România TV”,  emisiunii „Sinteza Zilei”, ediţiile din 16 noiembrie 2016, 20 noimebrie 2016 şi 5 decembrie 2016, emisiunii „Esenţial” din 5 decembrie 2016, difuzate de postul „Antena 3” şi articolul publicat online de www.luju.ro la data de 5 decembrie 2016.

„Reliefează existenţa unei campanii de presă”

„Denaturarea realităţii de fapt şi modul de expunere publică a unei cazuistici particulare reliefează existenţa unei campanii de presă menită să inducă opiniei publice ideea că sistemul judiciar se află la discreţia unor persoane cu funcţii de conducere, ce pot acţiona în interesul propriu, fără respectarea garanţiilor constituţionale şi legale”, arată CSM într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, afirmaţiile lansate în spaţiul public au avut ca scop dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcţionare a sistemului judiciar, cu un impact profund negativ asupra justiţiabililor, de natură a le afecta încrederea în actul de justiţie şi de a amplifica nemulţumirile care, de altfel, sunt inerente în procedurile judiciare.

„S-a urmărit, în esenţă, decredibilizarea întregului sistem judiciar român”

„În cadrul materialelor de presă menţionate au fost intens dezbătute cazurile judiciare particulare ale domnilor Mircia Gutău, Octavian Găitănaru şi Decebal Traian Remeş. Criticile au vizat, pe de o parte, activitatea judecătorilor ÎCCJ, acreditându-se ideea că prin condamnarea persoanelor menţionate justiţia s-a făcut în mod tendenţios, preferenţial şi abuziv, la comandă politică, cu încălcarea principiului egalităţii părţilor în procesul penal, în scopul accederii unui judecător în funcţii reprezentative din cadrul sistemului judiciar. Pe de altă parte, a fost criticată activitatea procurorilor DNA, afirmându-se că aceştia instrumentează dosare penale la comandă politică şi prin constituirea nelegală sau distrugerea unor probe”, mai arată CSM.

CSM a apreciat că prin afirmaţiile lansate în spaţiul public s-a urmărit, în esenţă, decredibilizarea întregului sistem judiciar român, prin inducerea în conştiinţa opiniei publice a ideii funcţionării anormale şi incorecte a acestuia.

„CEDO nu a stabilit vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane”

„Referitor la cazurile domnilor Mircia Gutău şi Octavian Găitănaru, este adevărat că CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, reţinând că ÎCCJ a condamnat inculpaţii fără o administrare nemijlocită a probelor (reaudierea martorilor şi a părţilor), deşi instanţele inferioare au dispus achitarea”, se precizează în comunicat.

Potrivit CSM, procedura reglementată de CEDO nu reprezintă o cale de atac internaţională împotriva hotărârilor naţionale, deoarece Curtea nu judecă conform dreptului naţional, ci doar stabileşte, în funcţie de circumstanţele unei anumite cauze, dacă a fost sau nu încălcat un drept fundamental protejat de Convenţie. Astfel, CEDO condamnă statul ca structură juridică, format din puterile legislativă, executivă şi judecătorească, nu pe judecătorul cauzei, existând obligaţia statului condamnat să analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa.

„Instanţa europeană nu a stabilit vinovăţia sau nevinovăţia vreunei persoane, ci a condamnat statul român ca urmare a aplicării unei legislaţii care nu oferea toate garanţiile prevăzute de Convenţie, legislaţie în vigoare la acea dată şi la care judecătorii erau obligaţi să se raporteze. Este de reţinut aşadar că instanţa europeană nu a analizat, nu a sancţionat şi nu a pus în discuţie conduita vreunuia dintre judecătorii care au compus completul colegial al instanţei supreme”, se mai menţionează în comunicatul CSM.

Gutău: „Doamna Stanciu a vrut să se pună bine cu preşedintele”

În cadrul interviului acordat de Mircea Gutău, în calitate de invitat al emisiunii România de poveste din data de 3 decembrie 2016, difuzate pe postul de televiziune România TV acesta a afirmat cu referire la dosarul în care a fost condamnat de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: „Eu cred că doamna Stanciu a vrut să se pună bine cu preşedintele, pentru a o promova. Şi, drept dovadă, după două luni de zile a fost numită preşedinta ÎCCJ”.

Un alt invitat al emisiunii, Lucian Bolcaş, a afirmat cu privire la subiectul dezbaterilor: „Aceşti oameni sunt victimele, în primul rând a unui sistem, dar nu a unuia abstract, ci unul foarte concret, creat de Traian Băsescu prin numirea doamnei Livia Stanciu la conducerea ICCJ, din fericire i s-a terminat mandatul şi nu mai poate să mai facă rău şi mai ales prin spiritul ce l-a imprimat oamenilor”.

Roşca Stănescu: „În fiecare zi, doamna Stanciu face rău la CCR”

Cu referire la propunerea pentru ocuparea celei mai înalte funcţii juridice în autoritatea judecătorească, Victor Ciutacu îl interpelează pe domnul Mircea Toader, om politic, în sensul: „Domnule Toader, haideţi că vă întreb eu: dvs aţi propus-o domnului Băsescu la promovare pe doamna Stanciu?, răspunsul fiind:   „Nu, ce,eu propun? În ce să o propun? Care e calitatea mea să propun pe cineva?”

Referitor la subiectul discuţiei, Mircea Gutău afirmă, din nou: „Eu personal sunt convins că a fost un troc. S-a dorit să se dea un exemplu de la Partidul Democrat ca după aceea să se poată tăia în carne vie în toate partidele. Iar doamna Stanciu nu a încercat decât să se pună bine cu şeful, ca să o promoveze. Drept urmare, ea şi-a atins scopul, a fost promovată preşedinta ICCJ”.

Cu referire la actuala funcţie a doamnei Livia Stanciu se afirmă de către Sorin Roşca Stănescu: „În fiecare zi, doamna Stanciu face rău la CCR. Este cea mai înaltă instanţă din România şi este parte a deciziei.”

Răzvan Savaliuc: Livia Stanciu este „cumva recidivistă”

În emisiunea „Esen”ţial din data 05.12.2016  difuzată pe postul Antena 3 discuţia telefonică dintre redactor şi jurnalistul Răzvan Savaliuc este purtată în aceeaşi direcţie, a condamnărilor date de CEDO deciziilor pronunţate, în complet colegial de doamna Livia Stanciu.

Se afirmă de către Răzvan Savaliuc că:  „Subiectul este cumva mai vechi, condamnarea României la CEDO s-a produs în 2012 şi a trecut neobservată pentru că, din păcate la CEDO când se condamnă statul român pentru încălcarea unui drept fundamental al omului nu se spun şi nu se menţionează numele judecătorilor şi al procurorilor care au comis erorile judiciare. Dar noi am aflat că spre deosebire de cazul Gutău unde s-a reţinut că Livia Stanciu a încălcat grav drepturile omului şi a condamnat un om încălcându-i dreptul al un proces echitabil ea este cumva recidivistă pentru că a mai avut o condamnare a CEDO, asta din 2012 asta în cazul unui fost administrator al pieţelor din Focşani - pe numele lui Octavian Găitănaru căruia şi lui i-a încălcat drepturile la un proces echitabil şi în ultima cale de atac fără să administreze nici o probă l-a condamnat tot pentru luare de mită ca şi în cazul Gutău.

Deci o recidivă la cazul Gutău.Eu cred că faţă de aceste lucruri foarte grave, un judecător la Curtea Constituţională şi chiar judecător în funcţie dacă ar fi când spune o Instanţă Internaţională că ai încălcat drepturile la un proces echitabil ale unor persoane trebuie să pleci să pleci din funcţie, să ai bunul simţ să-ţi dai demisia. Dacă nu ceilalţi actori din clasa publică, clasa politică sau din zonele magistraturii sau din alte zone trebuie să-ţi ceară demisia cu insistenţă. Nu putem să avem asemenea exemple în funcţii atât de înalte.”

Mihai Gâdea: „Toată acea înscenare, este deja cunoscută”

În cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” difuzată la data de 16 noimebrie 2016 pe postul de televiziune „Antena 3”, unde au fost invitaţi Decebal Traian Remeş, fost ministru al finanţelor, Mugur Ciuvică, analist politic, Cristian Buşoi, Şerban Nicolae, senator PSD, Oana Bâzgan şi Mircea Badea, au avut loc următoarele dezbateri:

Mihai Gâdea: Intrăm în legătură directă cu fostul ministru de Finanţe, domnul Decebal Traian Remeş. Domnia sa a trecut printr-o experienţă teribilă. A fost condamnat, a ajuns în închisoare. Ne-am mai întâlnit cu domnia sa în această emisiune şi a povestit câte ceva din iadul prin care a trecut. A dat în judecată statul român pentru condiţiile inumane în care s-a aflat în închisoare, a dat-o în judecată pe Rodica Ulcer, scuzaţi-mă, Culcer, de la Televiziunea Publică, care, printr-o înţelegere, după cum se ştie prin lumea presei, cu Daniel Morar, şeful DNA, difuzează pe televiziunea publică nişte imagini montate pe care se explica ce ar fi, de fapt, în acele imagini. Domnul Decebal Traian Remeş, care avea o fermă de porci, este, nu-i aşa, filmat cu un filaj. Nu domnia sa, ci casa domniei sale, că cineva vine să-i aducă caltaboş. Ei bine, domnia sa nu era acasă, era o doamnă care are grijă de casă şi a spus că trebuie să lase ceva pentru domnul Remeş. Acest lucru, faptul că domnul Remeş s-ar fi întâlnit cu domnul Mureşan, şi toată acea înscenare, este deja cunoscută. Domnul Remeş câştigă în instanţă, atât cu privire la condiţiile inumane din închisoare, cât şi cu privire la această inscenare teribilă care îi este făcută domnului ministru. Bună seara domnule ministru.

Decebal Traian Remeş: Bună seara.

Mihai Gâdea: Stăteam şi mă întrebam ce simţiţi dvs în urma faptului că aţi câştigat definitiv acest proces cu doamna Rodica... nu ştiu de ce greşesc de multe ori, o cheamă Culcer, TVR-ul şi DNA-ul. Ce sentiment aveţi? Repară ceva din iadul prin care a trebuit să treceţi?

Remeş: „La DNA s-au făcut montaje”

Decebal Traian Remeş: În mod categoric nu. Viaţa mea, cariera mea, viaţa copiilor mei, a întregii familii, au fost lovite şi nu mai pot fi, sub nicio formă, îndreptate lucrurile. Indiferent ce sumă mi s-ar fi acordat, indiferent pe cine ar pedepsi legea română şi indiferent cât de mari ar fi pedepsele, crima care s-a făcut cu mine şi s-a făcut şi cu alţii, nu poate fi îndreptată. Domnule Gâdea, s-a făcut din sesizare proprie, de către CSM, prin Inspecţia Judiciară un control, în martie 2008, vis a vis de scurgerea de informaţii şi de apariţia, la TVR1 şi ulterior la celelalte televiziuni. Am aici în faţă acel raport. În el se spune că în noaptea de 7 spre 8 octombrie, între ora 7 seara şi 11 a doua zi, la DNA s-au făcut montaje, un număr de variante, care n-a putut fi stabilit. Variantele considerate de către procurori, şi au fost patru procurori implicaţi în această lucrare magnifică, au fost distruse de către un ofiţer de Poliţie Judiciară, Neagu Teodor, care recunoaşte, prin nota explicativă dată Inspecţiei, acest lucru. Montajul respectiv - recunoaşte Neagu Teodor - unul dintre lucrătorii care au făcut montaje şi colaje, care a apărut pe TVR1 este identic cu o variantă, din câte a făcut, variantă cu care, în calitate de ofiţer de Poliţie Judiciară, el, împreună cu procurorul Dumitrescu, s-au plimbat ca pe vremuri, când mergea „caravana cinematografică” prin sate, la mai multe instanţe bucureştene şi au prezentat filmuleţe şi variante, unele corespunzând identic cu ce a văzut lumea la TVR, după declaraţiile date de un număr mare de judecători, date către Inspecţia Judiciară. Altele nu corespundeau, nici ca imagine, nici ca lungime. Cei doi operatori şi cărăuşi de filmuleţ nu au lăsat şi nu au depus la nicio instanţă, vreodată, acele montaje. S-au dus cu ele, le-au arătat judecătorilor, în fiecare caz în parte, câte unuia, în birouri proprii, nu au fost depuse la instanţe, să se vizioneze într-o şedinţe de judecată de complet. Ulterior, la Înalta Curte s-au prezentat copii ale aceloraşi variante. La Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică al Ministerului Justiţiei, expertiza aprobată şi cerută de Înalta Curte, s-au dat copii. Eu am fost dat pe Televiziunea Română în 10 octombrie şi în 11 pe toate televiziunile din România.

Mihai Gâdea: Aici este întrebarea, domnule ministru, pentru că dvs aţi fost prezentat pe canalul public şi apoi pe celelalte canale de televiziune, preluându-se acele imagini, şi în momentul în care aţi ajuns în faţa instanţei, opinia publică, prin manipularea respectivă, deja vă condamnase. A oferi nişte imagini în care se prezintă că ar fi ceva, 'iată-l pe Decebal Traian Remeş, dvs nefiind acasă, cineva lăsându-i la dvs acasă la doamna care îngrijea de casă. Iată-l pe Decebal Traian Remeş luând un plic, sigur este şpagă', şi aşa mai departe, dvs când aţi mers în faţa instanţei, dvs eraţi deja condamnat de opinia publică, era doar o formalitate, asta a fost scopul? Cine credeţi că a pus la punct toată această operaţiune?

Remeş: „Comanda a dat-o numitul Băsescu”

Decebal Traian Remeş: Domnule Gâdea, vă răspund cu toată deschiderea. Comanda a dat-o numitul Băsescu. Băsescu s-a apărat şi recent, la o televiziune, spunând 'nu am făcut eu înregistrările'. Niciodată nu l-am acuzat pe acest netrebnic că m-a înregistrat el. Eu am acuzat că a dat comanda să fiu executat politic. Ce vreau să subliniez. Nicio înregistrare nu poate fi făcută decât împotriva unor oameni care se află în curs de cercetare penală. Înregistrările, în ce mă privesc, se opresc în 23 septembrie 2007, cercetarea penală împotriva mea începe în 28 ianuarie 2008. Nicio înregistrare scursă spre public, după legea română, nu mai poate fi folosită în instanţă şi, în plus, nicio copie nu e valabilă în instanţă pentru că expertiza...

Mihai Gâdea: E foarte important ceea ce spuneţi, aceste filmări nu sunt valabile în instanţă, ele nu au fost făcute în mod legal, ele sunt făcute pentru a fi date la televizor ca să îngroape pe cineva, să-l linşeze din punct de vedere public, ceea ce cu dvs. la momentul respectiv, au reuşit. Şi acum întrebarea mea este de ce spuneţi că este vinovat fostul preşedinte, cum a fost comanda, sau ce informaţii aveţi?

Decebal Traian Remeş: E foarte limpede, domnule Gâdea. Băsescu a vorbit mereu, înainte de a începe cercetarea penală împotriva mea, pe televiziuni, a făcut declaraţii publice, a ajuns să se certe cu ministrul interimar al Justiţiei, Băsescu a descoperit, odată ce numele meu a ajuns în scandal public, că acea comisie care exista, pe lângă preşedinte, la Cotroceni, pentru a face o cercetare prealabilă, înainte ca preşedintele să dea drumul dreptului de a fi cercetat un ministru în funcţiune, care nu era membru al Parlamentului, acea comisie avea mandatele expirate, fiecare membru în parte şi au făcut propuneri de membrii noi în comisie, reînnoindu-se toată comisia. N-a avut linişte Băsescu până când a desfiinţat definitiv acea comisie, să rămână în pixul lui de preşedinte-jucător acea decizie. Nu i-a permis ministrului Justiţiei, sub nicio formă, scandalul este publicat şi de dvs şi de alte televiziuni şi de presă, când îşi bătea joc, prin felul în care vorbea, de domnul Teodor Meleşcanu, nepunând la dispoziţia aceluia care îi cerea un aviz documente. În ce mă priveşte, vin şi vreau să subliniez două lucruri, din expertiză. În expertiză, într-un capitol, arată care sunt condiţiile ca o probă privind înregistrări, să poată fi autentică, certă, folosibilă în instanţă. La concluzii, vine şi spune: 'din cele 37 de înregistrări, de mine era vorba doar de una în fapt, cea de la terasa din Dorobanţi', nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în legea română, europeană şi internaţională, pentru a fi autentice şi pentru a se putea folosi în instanţă, deoarece v-am spus de la început, inclusiv în martie Inspecţia Judiciară a subliniat că nu sunt decât copii şi colaje şi montaje. Procurorul de caz, un păcătos care a fost procuror şi în dosarul Flota, pentru Băsescu, a primit sarcină să mă facă pe mine şi să facă dosarul Valiza pentru Becali, cu condiţia că va fi trimis la Uniunea Europeană. L-au mutat doar la Guvern, la structura OLAF. El spune: "din imaginile audio-video ambientale se observă că Remeş ia un plic de pe un scaun" Papici, un păcătos şi mai mare, când se adresează unor instanţe bucureştene, spune: "din imaginile audio-video ambientale, se observă cum Mureşan îi plasează pe sub masă un plic lui Remeş". O dată spune 'cu 100.000 de euro', a doua oară spune, într-o altă adresă, 'cu o sumă voluminoasă', nu mai spune cât şi nu mai spune ce bani sunt. Aceşti doi spun că ei au văzut pe imaginile video înregistrate. Înalta Curte nu le-a mai văzut, Inspecţia Judiciară nu le-a mai văzut. Experţii nu le-au mai văzut. Pe mine şi pe Mureşan nu ne-au chemat să mai tragem o dublă, două, trei, şapte, să facem ceea ce ei afirmau, să ne pasăm plicuri. Deci legea română nu permitea să fiu condamnat pe aşa ceva, iar Înalta Curte, prin modul cum mă condamnă, nici nu se foloseşte, că nu afirmă faptul că între mine şi Mureşan s-a produs un păcat, ci pleacă de la ceea ce toată opinia publică fusese convinsă, prin inocularea dată de presă, de televiziuni, prin scandalul făcut de madam Macovei, de madam Culcer, de alte doamne fără obraz, de alţi domn fără obraz, spune 'persoanele dedate la infracţiuni ştiu să fie precaute sau ascunse', nu înseamnă că Remeş n-a primit. Dar în perioada ministeriatului meu, fie la Agricultură, fie la Finanţe, s-au produs în România violuri, crime, fără autor descoperit (…).
 

Mihai Gâdea: Domnule ministru sunt două decizii, una este referitoare la faptul că acea publicare de imagini este total în neregulă. Doamna Culcer, TVR-ul, DNA-ul... Aici mai este o decizie însă pentru condiţiile inumane în care aţi trebuit să staţi în închisoare, de asemenea aţi câştigat. Aţi mai povestit despre condiţiile inumane, dar poate pentru cei care nu au văzut sau pentru cei care v-au condamnat sau pentru doamna Culcer, sau pentru toţi cei care au făcut parte din această mascaradă. Cum aţi descrie iadul acela în care a trebuit să supravieţuiţi pe perioada detenţiei?

Remeş: Raluca Prună, o mincinoasă

Decebal Traian Remeş: Vă răspund la întrebare după ce fac un îndemn public către toţi necăjiţii care se întâlnesc cu închisoarea românească. Eu am câştigat 45,60 lei pe zi de detenţie. Ceea ce înseamnă 1,3 milioane pe deţinut pe an, cea ce înseeamnă 499 de milioane de lei sau circa 110.000 de euro. Îi îndemn pe toţi deţinuţii din România să ceară satisfacţie pentru condiţii. M-am plâns, mă plâng şi a fost iad, dar alţii din penitenciarul în car am fost eu au stat în condiţii mult mai becisnice. Au avut WC turcesc la 33 de persoane, două găuri. Murdar de când s-a construit WC-ul ăla că nu-l curăţa nimeni niciodată, fără a fi tratat cu materiale de curăţenie. La 2 WC-uri 33 de persoane. Vorbesc numai de condiţiile de la Baia Mare. Gândiţi-vă că nu le permite nici timpul să meargă şi să-şi facă nevoile. Mâncarea a fost absolut sub orice critică. Din acelaşi vas ne dădea felul întâi scoţând cu polonicul mai de deasupra unde zeama chioară era mai limpede şi băgând polonicul mai adânc, îţi spunea că-ţi dă felul doi. Fără să ai vase, fără să ai chiuvetă unde să le speli, fără să ai loc unde să le ţii, fără să ai aer. În momentul în care îţi cumpărai ceva de la magazin sau îţi aducea de acasă la vizite nu aveai nicio posibilitate de a pastră alimentele. Vara era absolut criminal, pentru că le agăţai de gratiile exterioare ale ferestrelor în bătaia soarelui, însemna că le expui degradării şi stricăciunii imediat. Sub paturi nu era loc unde să le pui că acolo erau efectele, erau pantofii, pe care nu le aveai în picioare, acolo erau şlapii, acolo erau chiloţii murdari şi aşa mai departe. E un chin pe care eu l-am trăit, l-au trăit zeci de mii de români şi sute de mii timp de ani de zile, de neînchipuit. Îmi pare foarte rău sunt într-o stare de oarecare emoţie că aşa spune preşedintele nostru. Trebuie să lucrăm cu emoţia. Pe mine nu m-a emoţionat cu nimic, oricând l-am auzit vorbind m-au trecut friguri reci pe spinare. Vorbeşte numai ca să se afle în treabă. Dar asta e condiţia de închisoare românească şi doamna Prună a avut măcar bunul simţ după ce a fost total nesimţită în tratamentul problemelor ridicate să recunoască că e o mincinoasă. Dar fiindcă e o mincinoasă pe placul celor care au trimis-o, celor care au adus-o, celor care sunt cu ea în aceeaşi gaşcă numită guvern e tot acolo.  Un ministru al justiţiei mincinos nu e altceva decât un prieten bun, un coleg foarte bun cu toţi cei care au măsluit şi au întors probele cel puţin din dosarul meu pe dos.

Comanda a dat-o numitul Băsescu

Mihai Gâdea: Fostul Avocat al Poporului, vorbea despre faptul că sumele care ar trebui plătite în urma deciziei pilot a CEDO ar fi probabil la 480 de milioane de euro. Vom vedea ce se va întâmpla, despre aceste condiţii infernale iată vorbeşte în această seară care primeşte satisfacţia de a câştiga dar ce satisfacţie poate fi aceasta după ce ai trecut prin iad. (...) Când îl auzi pe fostul ministru de finanţe Decebal Traian Remeş prin ce a trecut se face părul măciucă. O experienţă teribilă, vom continua dialogul cu domnia sa. Însă înainte de asta aş vrea să-i întreb pe cei din platou, ce facem. De foarte multă vreme se vorbeşte despre condiţiile inumane din penitenciare. De foarte multă vreme se vorbeşte despre faptul că această situaţie nu poate continua la nesfârşit şi toate astea avem nişte reperaţii în instanţe, se câştigă la CEDO şi se pregăteşte decizia pilot, cine ştie cât ar putea să fie, câte sute de milioane de euro. Fostul avocat al poporului spunea de vreo 480 de milioane de euro. Doamna Prună ne-a spus că a minţit CEDO pe acest subiect şi cu asta basta. Dumneavoastră care susţineţi guvernul, doamna Bâzgan, cum vedeţi această situaţie, avem un fost ministru care nu e aşa a fost condamnat public, linşat, prezentat în nişte imagini care nu aveau nicio formă de legalitate, instanţele spun asta, ne ducem la culcare liniştiţi în seara asta, mulţumiţi că doamna Prună a minţit CEDO?

Oana Bâzgan: Mi se pare groaznic ceea ce i s-a întâmplat şi nu cred că există o modalitate de scuzare a modului în care orice cetăţean al României trebuie să fie apărat şi trebuie să se simtă în siguranţă. Din păcate vedem sistemul care nu funcţionează şi care nu funcţionează de acum, nu funcţionează de ani de zile. Un sistem care s-a hrănit ani de zile prin neregularităţi, prin politizarea tuturor funcţiilor.

Mugur Ciuvică: Ăsta care acum zice 'N-am avut eu nicio treabă', el ştiind că singurele probe sunt făcăturile astea cu filmul, a transmis mesajul tot către opinia publică, 'Domnule, ce aţi văzut, ce începe să fie contestat, nu e nimic faţă de restul probelor pe care nu v-au fost prezentate.' Ori procesul după aia a fost public şi restul probelor nu existau. Toate probele la domnul Remeş au fost cele pe care le-am văzut la televizor.

Decebal Traian Remeş: Da, domnule Ciuvică. Dar dovada minciunii spuse de Băsescu în conferinţa de presă e cearta lui cu Meleşcanu, căruia îi spunea: 'Dar eu n-am văzut. Sunt sigilate în sertarul meu.' Deci opiniei publice îi spune: 'N-aţi văzut ce-i mai apetisant în dosarul lui Remeş.' Asta i-a fost expresia. Lui Meleşcanu îi spune public: 'Dar eu nu le-am văzut, sunt sub sigiliu.' Iar tot în seara de care vorbiţi dumneavoastră, numitul Băsescu se laudă: 'Dar eu am văzut dosarul lui Năstase.' Păi, cine-i permitea lui să vadă dosarul lui Năstase? L-au reclamat cei de la Bacău, fratele fostului primar Sechelariu, l-a reclamat doamna. 'Am văzut eu dosarul lui Năstase.' Tiranul n-avea voie să vadă niciun dosar, dar pe la el au trecut, duse toţi lingăii, dosare. Şi au luat lingăi îndrumări de procedură viitoare. Eu, până în ziua de 4 octombrie 2007, am apărut o singură dată în presă la miniştrii liberali care urmează să aibă necazuri, pe ultimul loc. Iar în 4 octombrie 2007, în ziua când şi Daniel Morar şi madame Kovesi mi-au transmis înştiinţări oficiale, în presă eram 4 miniştri liberali în ordine: Remeş, Păcuraru, Chiuariu, toţi trei trecuţi şi pe la Înalta Curte. Păcuraru scăpat că la el probele au contat mai puţin sau nu avusese contre cu tiranul de Băsescu. Iar pe Varujan l-a scăpat de Înalta Curte doar Senatul. Însă Băsescu l-a ars pe Varujan, blocându-i orice perspectivă pentru Uniunea Europeană.

Cristian Buşoi: „A fost o chestiune politică”

Mihai Gâdea: Domnule Buşoi, ce facem cu aceste abuzuri? De ani de zile în numele luptei anticorupţie s-au făcut nişte abuzuri, dovedite acum de instanţă. Nu vine cineva să interpreteze. Instanţele din România, dar şi instanţe internaţionale în alte cazuri, ne vorbesc despre abuzuri. Ce facem cu aceste situaţii?

Cristian Buşoi: În cazul domnului Remeş, cel puţin pentru mine, lucrurile au fost clare de la început. A fost o chestiune politică. Nu doar pentru că eram coleg în acea perioadă, ci sigur, l-am apreciat. Eram la începuturile carierei mele politice, dar a fost mereu un om care a spus lucrurilor pe nume. Lucrurile erau destul de cusute cu aţă albă. Din păcate, drama nu s-a oprit. Aşa cum descrie domnia sa, răzbunarea celui care a comandat toate aceste lucruri a mers până la capăt. Nu-l încălzeşte probabil cu nimic faptul că i se dă satisfacţie. Sigur, tot cea ce descrie este cutremurător şi în ceea ce priveşte chestiunea în sine şi în ceea ce priveşte perioada petrecută în penitenciarele româneşti. Pe bună dreptate cred că trebuie ca lucrurile să se schimbe profund în ceea ce priveşte condiţiile în penitenciare. Dacă e un lucru la care mă despart ca şi evaluare de domnul Remeş e în ceea ce-l priveşte pe preşedintele României. Îl cunosc şi pot să spun cu toată hotărârea că domnul Iohannis nu ar fi niciodată de acord cu astfel de abuzuri. N-ar încuraja ca în mod nedrept nişte oameni, demnitari sau nu, să fie condamnaţi. De altfel, domnia sa are o atitudine total diferită faţă de Traian Băsescu şi atunci când se va termina perioada în care va fi preşedinte al României sunt convins că nimeni n-o să-l acuze pe actualul preşedinte al României că a inspirat, că a comandat, că a cerut lucruri, aşa cum sunt descrise că le-ar fi făcut fostul preşedinte al României, cu multe indicii, cu multe probe în cazul domnului Remeş.

Decebal Traian Remeş: Domnule Buşoi, dacă Iohannis, preşedintele actual al României, despre care eu am scris înainte de alegeri că e bun să stea ca Bulă în geam să aştepte pensia şi aceiaşi părere o am şi azi, mă ajută pe mine, Remeş, să mi se revizuiască procesul, aşa cum el reuşit, suspect de repede şi pe nedrept în România, datorită cauzei lui, şi cucoana care a stat la Înalta Curte în fruntea ei, iar astăzi a trimis-o, probabil el, la Curtea Constituţională, a reuşit să ducă la revizuirea procesului cu Rarinca... Dacă acest preşedinte face un act de dreptate.... Eu nu-i cer graţiere, că nu mă mai poate graţia acum. Am executat pedeapsa. Să mă împingă şi pe mine pe uşa aia dosnică la revizuire, atunci nu-l voi mai vota la al doilea mandat, că nu l-am votat la primul, fiind lipsit de drepturi, dar voi zice şi eu 'Bravo neamţului! N-are sânge albastru, dar are inimă!'.

Cristian Buşoi: Vă daţi seama că nu pot răspunde în locul domnului preşedinte, dar cred că ceea ce aţi spus în seara aceasta va ajunge la cunoştinţa dumnealui cu siguranţă.

Şerban Nicolae: Daţi-mi să prezint un caz poate important, interesant. Emil Cutean, secretar de stat în guvernul Năstase, a intrat şi el în malaxorul de care vorbea domnul Remeş şi a primit o condamnare de 5 ani închisoare, cu executare. A executat pedeapsa, a ieşit. A câştigat la CEDO revizuirea întregului dosar. Şi-a executat pedeapsa, CEDO a constatat că nu a avut parte de un proces corect şi instanţele din România au fost nevoite să accepte revizuirea întregului dosar. O ia de la zero. A executat pedeapsa, din 5 ani cred că a stat vreo 3 ani în condiţiile de care vorbea şi domnul Remeş. Sunt valabile peste tot.

Mihai Gâdea: După ce a executat pedeapsa a câştigat la CEDO?

Şerban Nicolae: A câştigat la CEDO şi instanţele române, în baza deciziei CEDO, au casat întreaga sentinţă şi au dispus reluarea dosarului de la zero, dar după ce a executat pedeapsa în condiţiile pe care le-aţi văzut prezentate de domnul Remeş, pe care le ştie toată lumea şi în legătură cu care se minte la CEDO, după ce a fost condamnat, tot aşa, pe repede înainte, n-a avut niciun fel de şansă. De altfel, din moment ce însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu a avut parte de un proces corect, nici n-are rost să mai discutăm cât de temeinică a fost cauza pe fond. Am vrut doar să vă amintesc acest caz ca să vă spun că mai sunt şi altele, din nefericire.

Remeş: „Dar nu să ne reguleze pe noi”

Mihai Gâdea: Domnule ministru Remeş, sunteţi oarecum într-o situaţie mai bună decât la ultima noastră întâlnire, aceste câştiguri în instanţă cred că, chiar şi aşa simbolic, au valoarea lor. Dar pentru cineva care a trecut prin ce aţi trecut dvs, probabil că o minimă linişte sufletească ar fi în momentul în care călăii dvs ar plăti penal pentru aceste abuzuri. Intenţionaţi să le faceţi plângeri penale lui Băsescu, lui Morar, lui Papici? Intenţionaţi să faceţi ceva în sensul acesta? Sau care este drumul pe care vreţi să-l urmaţi, din momentul de faţă?

Decebal Traian Remeş: Domnule Gâdea, pentru minciunile din dosar am făcut plângeri penale în 2013, odată ce s-a terminat procesul. N-am crezut niciodată că voi fi condamnat în ultimă instanţă. Patru procurori le-am trimis plângeri penale împotriva lor. Împotriva tuturor patru am primit răspunsul că fapta se încadrează la ... şi m-am uitat acolo. Se încadrează la... era pedepsită cu ... şi mi-a ales. Deja eram după introducerea noului Cod Penal. Mi-a ales. La unii dintre ei, Codul Penal vechi, că termenul de prescripţie era mai favorabil datorită pedepsei, şi pe alţii mi i-a încadrat în Codul Penal nou, încadrând fapta corect, unde mergea. N-am spus 'n-au făcut, n-au executat', mi-au spus 's-au prescris'. Acum am făcut deja două plângeri penale. Într-una am o trupă de 7 plus instituţia - DNA-ul, dându-le din nou lucruri pe care le-au avut, Inspecţia Judiciară, expertiza şi decizia de la Curtea de Apel Braşov. E DNA-ul, cu şeful care-i şi ăla la Curtea Constituţională, că toţi păcătoşii, după ce fac păcatele cu care sunt datori, sunt trimişi acolo ca la cimitirul elefanţilor şi am făcut plângere penală împotriva Societăţii Române de Televiziune şi a numitei Culcer. Mi-e frică de faptul că voi primi acelaşi răspuns: 'Fapta se încadrează la pedeapsa prevăzută de... prescripţia vine.' Pentru ei vine prescripţie, dar pentru mine sau pentru Cuteanu, despre care vorbea domnul senator, cum mai vin înapoi zilele alea, toate zilele începând pentru mine din 10 octombrie 2007. Nu-s numai cele din închisoare. Toate zilele au fost un iad şi un chin şi o privire a unor oameni şi discuţii ale unor oameni şi articole de presă a pupincuriştilor lui Băsescu, răutăcioase la adresa mea. Lui Cuteanu i se va face revizia şi eu am proces la CEDO. Aştept să văd când şi ce rezultat voi avea şi dacă o să i-l revizuiască procesul lui Cuteanu şi o să zică 'hai să-i dea statul român o despăgubire', o să-i plătească în bătaie de joc despăgubirea. Niciun ticălos din cei care l-au vârât în închisoare nu răspunde sub nicio formă, pentru că ei sunt dumnezei. Odată ce au făcut-o, rămâne bun făcută, fără nicio urmare. E inadmisibil, domnule senator şi domnule Buşoi. faceţi ceva, să răspundă şi această categorie profesională, care se joacă cu viaţa. Efectiv se joacă cu viaţa şi unora le-o curmă. Nu prin gâtuire, neapărat, ci prin modul în care o distrug. Faceţi ceva să plătească când au călcat pe bec la modul grosolan! Nu-i mai puteţi ierta şi faceţi ceva, domnule senator! Mă adresez dumneavoastră, că sunteţi în domeniu, diferenţiaţi statutul judecătorului de al procurorului. Treceţi-l pe procuror pe poziţia inculpatului şi a avocatului, că-i parte în proces şi arbitru să fie judecătorul. Să nu mai fie parteneri în instanţă, după cum a spus Livia Stanciu! Nici în afaceri nu pot fi, că n-au voie să facă. Singurul parteneriat pe care eu îl aprob este unul în pat. În pat nu au decât să facă ce vor! Dar nu să ne reguleze pe noi prin parteneriatul nenorocit pe care îl au împreună.
...
Mircea Badea: Desigur. A fost teribil, ca şi precedenta emisiune cu domnul Remeş. Dânsul are pe lângă drama pe care a trăit-o şi ca orice om inteligent a şi înţeles ce a trăit, deci amplifică drama faptul că înţelegi ce trăieşti, are şi o forţă extraordinară de a expune ceea ce a trăit. Poate descrie, iată, cu multă forţă şi har oroarea pe care a trăit-o. Sigur că, fără niciun fel de îndoială, că de asta timp de zece ani ne-am opus din răsputeri regimului ticălos Traian Băsescu, că sigur că el este capul răutăţilor, dar nu el personal l-a vârât pe domnul Remeş la puşcărie, ci slugile sale. El, desigur, dar prin intermediul slugilor sale, care, cu toată dragostea, statistic dovedit, sunt în continuare în posturi. Adică şi asta este cu adevărat sinistru, din punctul meu de vedere. Oamenii cu care Traian Băsescu a săvârşit, iată, acest gen de mârşăvii, sunt în continuare în funcţie. Domnule Remeş, credeţi că... în mod evident, din felul în care povestiţi, din felul în care reacţionaţi la întrebări nu pare că v-a fost frică de puşcărie.

Decebal Traian Remeş: Nu mi-a fost frică de puşcărie, dar nici n-am crezut că ajung acolo până în ziua pronunţării date de Înalta Curte. În momentul în are am auzit de la televiziune, la ora 9, ştirea, de-o dată cu cafeaua, mi-am luat bagajul şi m-am dus la arest. Nu au vrut să mă primească, pentru că nu aveau hârtii. M-am întors acasă şi am plecat imediat, pentru că primiseră hârtiile. Nu mi-a fost frică, pentru că nu făptuisem nimic şi n-am putut crede că totuşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, pentru care am recunoscut şi în faţa lor, eu am făcut trafic de influenţă în perioada în care acolo era Sorin Moisescu preşedinte, umblând în buget şi dându-i bani să facă lumină ca să se poată muta Înalta Curte acolo. Am făcut trafic de influenţă, dar nu m-aţi chemat pentru ăla, pentru că atunci efectiv m-am jucat cu bugetul, să pot să dau bani la timp, nu pe când aş fi putut eu să alimentez şi să am aprobat de Parlament. Şi ei m-au pedepsit pe mine nu pentru că au găsit vreo dovadă, că nu exista, ci pentru că aveau comandă de sus în parteneriatul despre care am mai vorbit, referindu-mă la cea care l-a patronat acolo.

Mircea Badea: Eu cred că cel mai mult îi enervează pe oamenii ăştia care înţeleg să fie slugi şi să facă lucruri odioase şi să distrugă vieţi de oameni pentru că respectarea ordinelor le aduce confort în viaţă şi carieră, cred că cel mai mult îi deranjează să nu îţi fie frică, pentru că în momentul în care ei spun 'te băgăm în puşcărie', că e o ameninţare voalată, că e o ameninţare cu manta, că e o ameninţare care pluteşte în mentalul colectiv sau că e una cât se poate de directă şi tu râzi de puşcăria lor, cred că au o problemă. Adică, aoleu, lu' ăsta nu îi e frică de puşcărie. Nu! Şi voiam să vă întreb dacă aţi simţit vreodată faptul că îi enervaţi pe diverşi cetăţeni cu care, iată, aţi interacţionat, netransmiţându-le starea de frică.

Decebal Traian Remeş: Răspunsul e următorul: De câte ori am luat cuvântul în instanţă sau de câte ori am vorbit cu procurorul la el în birou, i se cerea să vorbesc mai încet. Şi le-am spus: 'băi frumoşilor, eu aşa am vorbit cu organismele internaţionale, eu aşa am vorbit în Guvernul României, aşa am vorbit cu proprii salariaţi pe unde am lucrat, aşa am vorbit la Cozia şi am vorbit mult mai tare, când am fost singurul ministru lângă Radu Vasile şi am oprit mineriada în ianuarie 99, aşa am vorbit în 3 iunie la Braşov, singurul ministru care s-a dus să înfrunte puhoiul de acolo'. Cum să vorbesc, în ce vă priveşte, încet? Tot aşa am vorbit în Guvern, când păcălit de Stoica, în 2000, v-am mărit vouă salariile, ăstora care mă judecaţi ca să fiţi drepţi. Dar văd că vi le-am dat degeaba, pentru că Stoica mi-a explicat mie că dacă le dăm salarii ca lumea nu vor lua ciubuc.

„Au ciubucărit de la Băsescu funcţia în sine”

Decebal Traian Remeş: Eu nu spun că au ciubucărit direct de la Băsescu, au ciubucărit de la Băsescu funcţia în sine. Şi aia este din punct de vedere păcatul care l-au făcut. Pentru funcţia în sine şi pentru funcţiile viitoare m-au jecmănit pe mine de ani de zile.

Mircea Badea: Băsescu, la un moment dat, într-o emisiune, vorbind despre un adversar conjunctural, spunea, la B1, 'şi-a subordonat justiţia prin numire'. E clar că acesta era şi modul de gândire al lui Traian Băsescu şi era în sensul că funcţia a fost trocul. Voiam să vă atrag atenţia că aţi folosit o exprimare periculoasă pentru dumneavoastră. Să fiţi în gardă, aţi povestit treaba cu geanta şi cu dolarul, pentru că sunt convins că există şansa să apară titlul 'Remeş a fost prins în puşcărie cu o geantă cu bani'.

Decebal Traian Remeş: Cine are imaginaţie poate să spună orice. Dacă mă prindeau în puşcărie cu o geantă cu bani mă mai ţineau acolo, îmi luau banii ca să facă condiţii mai bune. Dumnezeu să ne dea sănătate şi minte în 11 decembrie, să alegem bine.

Mircea Badea: Foarte complicat. De multe ori am avut senzaţia că am fost foarte deştept şi după aia viaţa mi-a arătat că nu prea.
Mihai Gâdea: Concluzia acestei seri, câţi alţi oameni sunt abuzaţi?

„În studioul nostru se află familia Gutău”

La data de 20.11.2016, în cadrul emisiunii „Sinteza zilei” difuzată la postul de televiziune Antena 3, în prezenţa invitaţilor Mariana Gutău, Mircia Gutău, Cezar Preda, Ioan Mircea Paşcu, Cristian Seidler, Mircea Badea, Carmen Avram, Mugur Ciuvică, a avut loc următoarea dezbatere:

Mihai Gâdea: Urmăriţi o ediţie specială, doamnelor şi domnilor, aşa cum v-am anunţat înainte de această pauză. În studioul nostru se află familia Gutău, domnul Mircia Gutău a fost condamnat după ce i s-a înscenat, în propriul birou, ceva de neimaginat. Un domn a venit în biroul primarului Gutău şi i-a promis mită. Domnia sa, după cum reiese din încheierea, din opinia separată a unei doamne judecătoare de la ÎCCJ, spunând categoric nu şi făîcut un gest de subliniere din mâini. S-a constatat, de către procuror, că gestul respectiv ar fi însemnat de fapt aprobarea mitei, motiv pentru care au şi cerut condamnarea sa. Fondul, apelul, a fost şi la apel achitat, la recursul de la ICCJ, a dat o opinie extrem de corectă, o judecătoare şi un judecător au dat o opinie atât de bizară, încât la CEDO, domnul Gutău a fost... o să aflaţi de fapt decizia, ce a spus CEDO despre acest proces, o dată că este inechitabil, iar lucrurile care apar acolo sunt cât se poate de scandaloase. De asemenea, în studioul nostru din această seară avem oameni care vă cer votul, care sper că se vor pronunţa şi pe acest subiect.(...)

Mihai Gâdea: Mircea, am hotărât în această seară să avem doi invitaţi distinşi, e urmare a ceea ce am descoperit joi şi am şi difuzat, cazul domnului Mircia Gutău.

Mircea Badea: Eu zic să îl întrebăm, pas cu pas, cum anume s-a întâmplat procesul, pe scurt.

Mircia Gutău: În primul rând aş vrea să vă spun bună seara dvs cât şi invitaţilor dvs şi aş vrea să vă spun, pe scurt, etapele. Începând din 2002 am fost viceprimar al municipiului Râmnicu Vâlcea, din partea Partidului Democrat...

Mircea Badea: În 2002 era preşedinte la PD Traian Băsescu.

Mircia Gutău: Da. În 2004, am câştigat alegerile cu 63,5% în turul doi, iar după aceea am început bătălia, am muncit foarte mult, oraşul a început să se dezvolte, în 2006, un aşa zis investitor din Râmnicu Vâlcea, ca să scurtez, l-a invitat pe viceprimarul care era vâlcean get-beget, l-a invitat la o masă, la un hotel din oraş. În acelaşi timp m-a sunat şi pe mine să merg şi eu la masa respectivă. Eu am spus că am foarte mult de lucru şi efectiv aveam foarte mult de semnat şi - pentru că aveam un obicei care mi-l păstrez şi acum - merg foarte mult pe teren, şi când vin la birou, două ore stau şi semnez acte. Am spus că îi mulţumesc mult, am mâncat, şi am stat la birou. La masa respectivă, în restaurant, erau trei tacâmuri, deci cei care spun că procurorii nu sunt isteţi, vreau să vă spun că sunt extraordinar de isteţi, dar, din păcate, toată isteţimea este pentru a face rău şi nu a găsi şi cealaltă parte. Erau trei tacâmuri puse la o masă, la alte mese erau ...

Mircea Badea: Doi oameni, trei tacâmuri.

Mircia Gutău: Da. Era şi pentru mine pregătit. La alte mese erau alţi poliţişti, iar la bar erau cele două procuroare, pe care le-am aflat după aceea, doamna Sutiman şi doamna Camelia Roşu, doamna Camelia Roşu era îmbrăcată aşa, mai de vară, şi ...

Mircia Gutău: Ce înseamnă mai de vară?

Mircia Gutău: Mai minijupe. Acolo se pregătea flagrantul. Şi, după ce au aşteptat cinci minute, una dintre ele a bătut cu palma pe masă şi a spus 'am pierdut peştele cel mare', lucrul pe care mi l-a relatat barmanul, după ce m-am eliberat din arestul preventiv. L-a chemat pe viceprimar la toaletă, acolo erau montate camere de luat vederi...

Mircea Badea: Cine l-a chemat?

Mircia Gutău: Denunţătorul respectiv.

Mircea Badea: Omul de afaceri din Vâlcea.

Mircia Gutău: Exact. L-a dus la toaletă, i-a dat nişte bani, viceprimarul a spus 'stai puţin să-i număr', i-a numărat, vine la masă şi l-au echipat cu discpozitive audio-video şi l-au trimis pe denunţător la primărie. A venit şi în momentul când a intrat pe uşă, eu eram la birou şi semnam. Aveam un birou mare, cam şapte metri lungime şi l-am văzut speriat la uşă. În momentul în care am spus 'spuneţi vă rog', el a rămas blocat cu mână pe clanţă şi spune 'ştiţi, m-am înţeles cu domnul Dicu, am un avans'. Şi eu am spus nu hotărât, şi din gură am spus nişte cuvinte pe care nu pot să le relatez acum.

Mugur Ciuvică: Asta era cifrat că de fapt eraţi pentru.

Mircia Gutău: Şi toată proba care există în dosare, nicio înregistrare, este doar această interpretare a gestului meu din mână. Am spus nu, dar de fapt am făcut din mâna dreapta un semn că da. Asta e toată interpretarea pe care au făcut-o procurorii. Singura probă din dosar.

Mihai Gâdea :Doamne fereşte.

Mircia Gurău: „Această stenogramă a fost schimbată”

Mircia Gutău: Ceea ce este mai strigător la cer este că această stenogramă a fost schimbată şi în loc de 'nu' era după aceea doar puncte, ca şi cum spuneam 'nu', dar făceam din mâna dreaptă semn că da. Se vede pe cameră. Păi doar nu era să rămân cu mâna în sus, era ceva de...

Mariana Gutău: În stenogramă nu s-a schimbat numai nu-ul. În prima stenogramă, care a fost pusă în dosar şi pe baza căreia l-au reţinut şi au făcut propunerea de arestare reventivă, nu-ul era cu semnul exclamării şi înainte de nu era toată frază. Ştiţi cum am înşeles, 40.000, 20.000 acuma. Când am modificat şi au pus în dosar a doua stenogramă, a dispărut semnul exclamării de la nu, şi fraza a fost ruptă, partea cu 20.000 a venit după nu, ca să sugereze ideea că nu a spus nu la ce s-a dat, m-aţi înţeles? Plus că stenograma a doua a avut explicaţii la subsol că a pronunţat negaţia nu, dar a făcut semn afirmativ cu mână, lăsând mâna în jos. Eu nu ştiu cum ai fi putut să rămâi cu mâna în jos.

Mircia Gutău: Eu am citit din concluziile pe 13 pagini a doamnei judecător Ana Hermina Iancu de la ÎCCJ, iar domnia sa înţelege cum înţelegem şi noi. Tot nu putea fi reţinută în sarcina inculpatului săvârşirea faptei de care a fost acuzat, având în vedere, probatoriul administrat, cu referire specială la înregistrarea audio-video a dialogului dintre denunţător şi inculpat, pe 06.07.2006, înregistrare ce constituia principala probă în incriminarea inculpatului. Instanţa a constatat că din respectiva înregistrare rezulta practic refuzul categoric al inculpatului la tentativa denunţătorului de a oferi mită, refuzul fiind accentuat prin semnul exclamării, menţionat în nota originală de redarea dialogului dintre denunţător şi inculpat, după rostirea cuvântului 'nu' de către inculpat. Acuzarea a reţinut că negaţia rostită de inculpat în momentul referitor la mita făcută de denunţător nu avea semnificaţia unui refuz, gesturile făcute concomitent de inculpat având de fapt o conotaţie aprobativă.

Mircea Badea: Procuroarele astea sunt femei?

Mircia Gutău: Da.

Mircea Badea: Doamnele astea când spun nu, înseamnă da?

Mihai Gâdea: Stai puţin că aici, doamna judecător spune ceva foarte tare. Instanţa nu a găsit însă că interpretarea acuzării era corectă. S-a menţionat că a considera că nu înseamnă da, este o interpretare contrară semnificaţiei lingvistice şi că pe o asemenea bază, fără suport probator, nu se poate dispune condamnarea unei persoane. Mai corect de atât...
Mircia Gutău: Exact. Şi mai mult decât atât, vreau să vă spun că denunţătorul, în decursul procesului, niciodată nu a spus că i-aş fi cerut bani. Declaraţia lui, sub jurământ, a fost următoarea: Declar că mi-a dat de înţeles primarul că aş obţine foarte greu certificatul de urbanism, dar nu a pronunţat niciodată i-aş fi cerut vreun ban. Dar vreau să vă spun că presiunea care a existat a DNA-ului a fost colosală. În primul rând, pentru eliberarea din arestul preventiv...

Mircea Badea: Cât aţi stat în arestul preventiv?

Mircia Gutău: Patru luni de zile. Instanţele din Vâlcea mă achitau, când ajugeam la Piteşti, stop, mă condamnau.

Mihai Gâdea: Aici e ceva foarte important. Dvs când aţi ieşit din închisoare aţi spus în uşa închisorii că ceea ce vi s-a întâmplat este la ordinul lui Băsescu Traian. Credeţi că ceea ce vi s-a întâmplat a fost la ordinul lui?

Mircia Gutău: Nu am spus...

Mihai Gâdea:Avem înregistrarea.

Mircia Gutău: „Băsescu a creat acest sistem”

Mircia Gutău: Poate că... nu ştiu. Dar vreau să vă spun că eu am fost membru al Partidului Democrat, am avut o relaţie normală. Nu ştiu, chiar înainte de alegerile prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu, fiind într-o vizită la (indescifrabil) m-a chemat şi m-a rugat să preiau organizaţia judeţeană, pentru că eram foarte cunoscut şi bine perceput, l-am schimbat pe fostul senator Jurcan tocmai ca să ridicăm nivelul organizaţiei judeţene şi am muncit foarte mult. Şi imediat după ce s-a întâmplat acest necaz am fost condamnat. Ce m-a deranjat la preşedintele Traian Băsescu şi pot să i-o spun acum, cu tot respectul pe care l-am avut, atâţia ani, este acela că în momentele acelea grele soţia a depus eforturi extraordinare pentru că în momentele grele, dacă nu ai familie, nu ai nimic. A refuzat să o primească măcar în audienţă. Un gest normal era să o primească şi să-i spună 'nu mă pot implica', sau să-i spună ceva. Dumnealui a creat acest sistem şi o pot spune cu toată tăria, crezându-se că niciodată acest sistem nu se va întoarce împotriva dumnealui. Iar în momentul de faţă, ceea ce se întâmplă, eu cred că nici în visele cele mai rele nu a crezut dumnealui că se va întâmpla. Să ai familia urmărită, să ai fată... cred că e un lucru la care nu şi-a imaginat niciodată că se va ajunge. Dar să revenim ... După aceea, procurorii DNA, văzând că iar în permanenţă achitare la Râmnicu Vâlcea, au cerut strămutarea dosarului şi l-au strămutat la Alba Iulia. Acolo am fost eliberat imediat, de la Piteşti, de la Colibaşi, am fost mutat la Penitenciarul de la Aiud. După două săptămâni am fost eliberat de către Curtea de Apel Alba Iulia, am fost pus în libertate. M-am judecat pe fond, toţi martorii au fost chemaţi, doi ani de zile, şi am fost achitat, atenţie, inexistenţa faptei. Iar viceprimarul a fost şi el achitat pentru că un viceprimar nu putea fi complice la o faptă care nu există. După aceea, dosarul s-a strămutat din nou la Constanţa, iar la Curtea de Apel din nou s-a rejudecat pe fond, au fost chemaţi martori, a durat un an şi jumătate şi am fost din nou achitat, inexistenţa faptei. Iar după trei luni sau patru luni, fiind primul mare caz de corupţie, nici nu credeam că voi ajunge, că DNA-ul va face recurs. S-a făcut recurs, când a ajuns la Curtea Supremă, la primul termen, aveam avocat pe domnul Feroiu, din Rămnicu Vâlcea, căruia aş vrea să-i mulţumesc din suflet, şi domnul Nazat. Ca orice inculpat, i-am întrebat ce se poate întâmpla la Curtea Supremă, eu fiind de profesie inginer. Şi mi-au spus că 99% din cazuri se păstrează aceeaşi soluţie de achitare. Există 0,1% din cazuri când judecătorii au dubii, casează sentinţa şi o trimit din nou spre judecare, sau mai există un procent infim, în care judecătorii sunt hotărâţi şi spun nu, oprim dosarul spre rejudecare, dar asta înseamnă că trebuie să audiezi martori, să vii cu probe noi, ca să te poţi pronunţa. Nu poţi tu, judecător la ÎCCJ să te pronunţi pe nişte depoziţii pe care le-au depus martorii la instanţele de fond, fără ca tu să-i audiezi şi să iei alta decizie.

Mircea Badea. Da, e foarte interesant.

Mugur Ciuvică: De aia se şi cheamă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că de regulă, dacă au vreo problemă, casează şi trimit înapoi, nu dau ei sentinţe pe nimic.

Mircia Gutău: Mai mult decât atât, în decembrie când am avut termenul, procurorul care s-a prezentat din partea DNA, un om nou în dosar, a spus: vă rog frumos să îmi acordaţi un nou termen pentru a vedea dosarul şi v-aş ruga să vizionăm împreună caseta pentru că din ceea ce am văzut eu - atenţie, spus de procuror - primarul nu a pus mâna pe niciun ban. Şi atunci mi s-ar părea ...disjungerea cauzelor ar fi soluţia cea mai bună. Iau hârtiuţa în faţă, cum iau judecătorii, toţi 3, şi spun: acordăm un nou termen dvs pentru a studia dosarul dar nu suntem de acord să vizionăm caseta, pentru că noi nu judecăm pe fond. În clipa asta avocatul Nazat mi-a făcut semn că e ok şi avocatul meu şi a spus că nu mai există niciun pericol să fiu condamnat. Pentru că dacă ei s-au antepronunţat... nu judecăm pe fond. Pe 9 ianuarie au fost alegerile sau pe cât au fost, când a câştigat Băsescu al doilea mandat... a doua zi am fost la Înalta Curte. Spuneţi poziţia, nevinovat, pledoaria avocaţilor, rămânem în pronunţare. Au amânat 3 zile, 5 zile, pe 27 ianuarie 2010 condamnat 3 ani şi 6 luni cu executare. Am crezut că îmi pică cerul în cap!

Mircea Badea: Deci până la urmă onorata instanţă de la Înalta Curte a văzut caseta respectivă?

Mircia Gutău: Nu. A refuzat să vadă.

Mircea Badea: Şi v-a condamnat fără să vadă.

Mircia Gutău: A respins.

Ioan Mircea Paşcu: Nu poţi să ştii, asta e adevărat. Au văzut-o în particular şi poate că tocmai pentru că ştiau despre ce e vorba nu au acceptat-o.

Mariana Gutău: Noi am cerut, că tot se practica publicitatea, să se dea public, să fie făcută publică caseta, să aprecieze şi oamenii dacă este ceva pe acea casetă. Nu, s-a refuzat să se dea public.

Mircia Gutău: A fost momentul în care ...cel mai delicat al României şi care a ruinat România. Pentru că vreau să vă spun că strigătul meu nu este doar pentru mine. Eu cred că cei care se află acum în instanţe se vor gândi de 10 mii de ori înainte de a da condamnare. Nu te poţi juca cu viaţa unui om. Cel mai de preţ lucru este libertatea. Cel mai de preţ lucru este libertatea. Nu poţi tu să... şi aici spun că este vina preşedintelui Băsescu pentru dumnealui a venit cu ideea ca la Înalta Curte să se promoveze extraordinar de mulţi procurori. Se ajunsese la un moment dat în care procentul de procurori de la ÎCCJ era de peste 60%. Om care a fost judecător la Înalta Curte şi pe care îl ştiu din Ardeal, mi-a spus în felul următor: Mircia, am plecat din magistratură pentru faptul că mă trezeam cu cele 2 fete noi care erau în complet, înainte de o şedinţă de judecată îmi spuneau: 'asta este poziţia noastră. Dacă vreţi, faceţi opinie separată'. Şi am considerat că nu mai este rostul meu să stau în justiţie. Până acolo s-a ajuns.

Mircia Gutău: „Tactica se aplică şi este urmărit orice dosar DNA până la final”

Mircea Badea: Deci se antepronunţau...vesel!

Mircia Gutău. După ce s-a făcut acest sistem crunt, în care s-au aranjat completele la nivel central, ştiţi foarte clar, la nivelul ÎCCJ, după aceea au trecut la etapa a doua. Băgându-se noua reformă în justiţie, când un dosar se judecă doar în două trepte, la tribunal şi la Curtea de Apel, a plecat tronsonul 2 şi s-au instalat frumos şi la Curţile de Apel, în aşa fel încât tactica se aplică şi este urmărit orice dosar DNA până la final. Nimeni nu mişcă. Câmpul tactic, cum se dictează...Ăsta este adevărul pe care trebuie să îl cunoască toţi. Şi eu sunt convins că în ceasul al 12-lea, pentru că eu sunt convins că mai sunt încă judecători extraordinari, şi aş vrea, îmi cer scuze, poate că sunt agitat, să vă spun despre un judecător care m-a impresionat fantastic. L-am văzut pentru prima dată la arestul preventiv, când m-au judecat la Bucureşti. Rog Mihaela, am înţeles că acum este judecătoare la Înalta Curte şi aş vrea să îi transmit toate felicitările.

Ioan Mircea Paşcu: Poate îi faceţi un rău...

Mircia Gutău: Nu. Când a venit la arestul preventiv, procurorii în faţa mea,  s-a dus... eu eram cu cătuşele la mâini şi a spus în felul următor: vă rog arestaţi-l, că deja am raportat. În faţa mea. Eram stupefiat. Deja am raportat. Nu ştiu cui şi unde a raportat. Şi ştiţi ce a spus judecătoarea? Vă rog eliberaţi sala, am nevoie de jumătate de oră să văd dosarul. Am eliberat sala şi după jumătate de oră a venit hotărârea în care spune: inculpatul Dicu, arestat preventiv, viceprimarul, iar primarul Gutău nu există probă nici măcar indiciu să fie arestat.

Mariana Gutău: Doamna judecător a spus aşa: 'Tribunalul constată că nici măcar denunţătorul nu era convins de înţelegerea dintre cei doi inculpaţi, de vreme ce afirmă la finalul declaraţiei că după ce i-a dat bani inculpatului Dicu, m-am deplasat la sediul Primăriei pentru a purta o discuţie cu primarul Guitău Mircia, pentru a mă asigura că acesta cunoaşte problema mea. Şi pentru a-i comunica acestuia că i-am remis viceprimarului suma de 20 de mii de euro... şi continuă declaraţia primarul confirmându-i că ştie despre ce era vorba, iar la afirmaţia mea că restul urmează să dau când iese certificatul, primarul a făcut un gest afirmativ. Am redat din declaraţia denunţătorului. Şi concluzionează: 'din analiza conţinutului înregistrărilor făcute, cu ocazia discuţiilor avute de denunţător cu inculpatul Gutău rezultă numai faptul că inculpatul îi aducre acestuia la cunoştinţă faptul că îi trebuie acordul vecinilor.' Asta a spus Mircia când ăla cerea certificat. 'Inculpatul, în declaraţia dată în faţa instanţei, arată, cu precizarea că nu îşi aminteşte foarte bine discuţia, că denunţătorul a menţionat ceva de un avans.' Şi redă discuţia din biroul primarului. 'Faţă de cele expuse mai sus, Tribunalul constată lipsa totală a indiciilor privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către inculpatul Gutău, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată propunerea de arestare.' Deci, după ce l-au reţinut procurorii, s-a judecat măsura arestării la Tribunalul Bucureşti şi doamna judecător l-a pus în libertate. El a venit acasă.
 

Ce s-a întâmplat la postul România TV

La data de 03 decembrie 2016, la postul de televiziune România TV, în cadrul emisiunii „România de poveste” la care au participat invitaţii Decebal Traian Remeş (duplex televizat), Mircia Gutău (duplex televizat), Mariana Rarinca (intervenţie telefonică), Sorin Roşca Stănescu, Ovidiu Zară, Lucian Bolcaş, a avut loc următoarea dezbatere:

Moderator: Doamnelor, domnilor, bună seara, vă mulţumesc că sunteţi cu România TV. O premieră în televiziune, în această seară, când vorbim despre cele trei cazuri care au zguduit, pur şi simplu, România. Cele trei mari înşelări ale DNA, care fac explozie în această seară. Despre abuzurile înfiorătoare ale procurorilor, probe fabricate, audieri sub presiune şi tortură în puşcărie. Împreună, doamnelor şi domnilor, în această seară, decebal Traian Remeş, bună seara domnule ministru. În foarte scurt timp ştiu că ne veţi da informaţii şocante despre omul care a comandat iadul pe care l-aţi trăit, ne veţi prezenta şi documente incendiare. Mergem însă şi la Râmnicu Vâlcea, în direct domnul Mircia Gutău, domnule primar, bună seara, vă mulţumesc şi dvs. Chiar preşedintele spune că va merge cu denunţul la Parchetul General în cazul dvs, telespectatorii vor afla totul imediat, când încercăm să aflăm şi cine a dat comanda să vă gazeze în beciul arestului. Sunt poveşti uluitoare, pe care le vor afla telespectatorii România TV în această seară. Dar daţi-mi voie să o prezint şi pe doamna Mariana Rarinca, sărut mâinile doamnă, sunt onorat că aţi decis să faceţi dezvăluiri în această emisiune şi ştiu că aveţi mărturii tulburătoare despre momentul în care Livia Stanciu, judecătorul care susţine că aţi şantajat-o, a decis să vă cheme în instanţă şi v-a făcut - spuneţi dvs - viaţa un calvar. De asemenea, în dialog cu invitaţii mei, doi reputaţi jurnalişti, Sorin Roşca Stănescu, alături de mine în studio domnul Ovidiu Zară, şi, nu în ultimul rând, reputatul jurist Lucian Bolcaş. Şi pentru că le-am promis telespectatorilor că în această seară vor fi dezvăluiri şi veţi afla lucruri nespuse până în acest moment, daţi-mi voie, pentru început aş merge la domnul Decebal Traian Remeş, ştiu că aveţi foarte multe lucruri de spus telespectatorilor noştri, lucruri care, până în acest moment, nu au fost dezvăluite niciodată. Nici nu ştiu cu ce să începem pentru că sunt foarte multe de spus, dar ştiu că s-a întâmplat ceva care a declanşat întreg scandalul în care dvs aţi fost implicat şi acum încercaţi să faceţi dreptate. Şi dacă nu mă înşel, acel moment s-a petrecut şi mă uit aici să nu greşesc, pe 13 septembrie 2007. Ce s-a întâmplat atunci?

Decebal Traian Remeş: Pe 13 septembrie 2007 a fost pasul făcut de instituţiile de forţă ale statului. Pasul acesta a fost provocat, eu recunosc acest lucru, de o corespondenţă venită de la un consilier al preşedintelui Băsescu, căreia i-am dat un răspuns cuvenit. Le aveţi la dispoziţie şi puteţi vedea conţinutul celor două adrese. Consilierul mi-a transmis, în numele preşedintelui, şi mi-a cerut ajutor la demolarea liberalilor. Cei doi liberali vizaţi, v-am transmis actul, erau Patriciu şi Remeş. Remeş era acuzat de un ticălos PD, care se autointitula economist practician, că Remeş vrea să ieftinească pâinea, prin scăderea TVA-ului de la 22 la 9 %. E un fapt real şi dacă nu m-ar fi aruncat la timp afară, în toamna anului 2007, TVA-ul la pâine ajungea 9%. Pentru că i-am scris, aşa cum aveţi în scrisoarea de răspuns, cum merita stăpânul şi tartorul şi tiranul Băsescu, le-a luat două săptămâni ca să descarce la casa mea din Baia Mare, eu fiind în Bucureşti împreună cu soţia, unul dintre băieţi în SUA la masterat şi altul în Germania cu afaceri, produse printre care principalele erau din porc. V-am dat acolo, iar la ÎCCJ am depus facturile în copii cu predarea de porci către abatoare, am depus extrase de cont că abatorul mi-a plătit, deci a fost o afacere reală, şi APIA mi-a plătit subvenţia pe care statul român, atunci din buget naţional şi parte din buget european, o acorda fermierilor care erau crescători de porci. Şi-au bătut joc de mine cu acele produse, au dat numele de Caltaboşul ca să mă defăimeze într-un mod îngrozitor, iar în declaraţia dată, atât la Procuratură cât şi la ÎCCJ, menajera, cea care a primit pe transportatori în curtea mea, scrie că ea s-a conformat rugăminţilor domnului Mureşan, întrucât l-a recunoscut ca fost ministru. Ea nu i-a primit în casa mea, nici la cererea sau dispoziţia soţiei, nici a mea. Eu am aflat de măgăria respectivă în 11 octombrie, de la televizor. Soţia îmi spune că a aflat tot atunci, pentru că a ajuns acasă nimeni nu i-a arătat 'astea sunt aduse de către...', deoarece la noi, datorită faptului că o formă e obligată să facă tăieri de necesitate, carnea de porc şi produsele din carne de porc prisoseau. E de fapt public că am dat premii şi am dat la necăjiţi şi la azile de bătrâni şi la case de copii din zonă porci şi în viu şi tăiaţi de abator. Carcase şi produse.

Moderator: Am înţeles. Domnule ministru, dar de la acel moment au trecut 9 ani. Aţi încercat - şi ştiu, pentru că am vorbit de multe ori cu dvs, aţi revăzut tot acest film, toate acele imagini - 9 ani de la acel moment din 2007, aţi găsit un răspuns clar de ce aţi fost ales dvs?

Decebal Traian Remeş: De ce am fost ales eu? Răspunsul pe care mi-l dau, nu pot pretinde că ăsta e şi cel care a fost în capul sforarului, cel care a pus mişcarea asta la cale, e acela că , în dorinţa de a demola PNL, că era într-o bătaie pe viaţă şi pe moarte, a ţintit în Tăriceanu şi în miniştrii lui. Multă vreme în primăvara şi vara anului 2007, după ce s-a instalat guvernul minoritar Tăriceanu, eu nu am fost nici îm presa vremii, nici în comentariile nimănui, în lista de miniştri liberali care urmau să fie aranjaţi cu dosare penale. Dar faptul la care m-am referit, şi câteva ieşiri ale mele la televiziune, în care l-am avut inclusiv pe un vicepreşedinte al PD-ului căruia i-am spus că idolul la care se închină e fals, iar soclul de sub idol e moale, le-am spus altora, tot în televiziuni şi în prezenţă directă, că nava numită România este în derivă, ori că e căpitanul mereu pleaznă de beat, ori că nu a avut minte niciodată, iar văzându-se la Cotroceni, a crezut că din palat poate face tot navă şi, într-o întâlnire la care au fost, alături de mine, colegi de la liberali sau şefi de la liberali, i-am spus lui Băsescu în faţă că nu e normal să transforme Palatul Cotroceni şi să-l reboteze Zbiruinţa. Şi atunci mi-a răspuns, în faţa colegilor cu care eram prezent, 'zbir îmi zici? îţi voi dovedi că zbir sunt'. Şi mi-a dovedit. A apărut şi interviul meu în Gardianul, e cu data de 4 octombrie, dar  afăcut furori în data de 3 octombrie 2007, vi l-am transmis, e scurt. Dacă eu am spus că sforaul trebuie să ţină cont că a mai rămas atâta sfoară cât să folosească unora să-i agaţe gâtul de o cracă, în 4 octombrie, după masa, când a venit de la Parlament, de la moţiunea de cenzură şi după ce am avut o intervenţie transmisă în direct de acolo, alături de domnul Şerban Nicolae, invitaţi fiind ai doamnei Corina Drăgotescu, pe tona de corespondenţe ce mă aştepta pe birou trona un plic de la DNA. Înauntru era o adresă, a celui care a ţinut un om în puşcărie pe nedrept, şi pe urmă i-a trimis şi pe alţii, mă refer la Morar, care m-a înştiinţat că în 8 octombrie va cere preşedintelui avizul pentru începerea cercetării mele penale. Deci pentru a mă executa pe mine, le-a ajuns din seara de 3 octombrie, de când o fi văzut tipărit ziarul şi până undeva până la 10-11-12, când eu eram la Parlament şi mi-a sosit acea corespondenţă. Astăzi instituţiile statului, Parchetul, DNA-ul, verifică, au dosare în lucru cu fapte petrecute în 2000, 2001, 2002, eu am fost acuzat de ei şi nedovedit cu fapte, din 13 şi 23 septembrie 2007, şi eu astăzi vin şi spun că am şi uitat de când am ieşit de la închisoare. Sunt eu paranoic?

Cum a  fost prezentat cazul Mircia Gutău

Moderator: Revin imediat, pentru că iată, vorbiţi în expunerea dvs de acele zile din septembrie 2007, şi faceţi trimitere la fostul preşedinte Traian Băsescu şi tocmai de aceea vreau să mergem la domnul primar Mircia Gutău, pentru că iată, în dosarul dvs, în povestea, în tot ceea ce vi s-a întâmplat şi o să ajungem imediat şi la momentele din arestul IPJ Vâlcea. E foarte interesant, la dvs, Traian Băsescu spune că va merge la Parchetul General, cu un denunţ împotriva doamnei Livia Stanciu.

Mircia Gutău: Bună seara. Aş vrea să vă prezint pe scurt cazul meu. Eu sunt un caz mai fericit, pentru că după 10 ani de vechime am reuşit să redevin ceea ce am fost, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea. În 2006 am refuzat să dau o autorizaţie de construcţie în parcul central, la km 0, respectivul a venit la mine în birou şi mi-a spus că îmi oferă un etaj numai să îi dau autorizaţie  de construcţie. Am spus 'nu pot să-ţi dau pe spaţiul verde nici dacă îmi dai două etaje'. A plecat, după o lunp de zile s-a gândit să-mi facă flagranul, m-a invitat la restaurant, a fost viceprimarul unde erau cei doi procurori, totul era pregătit, doamna Camelia Roşu şi doamna Sutiman, a mers viceprimarul, la masă erau trei tacâmuri, deci eram invitat şi eu, a văzut că nu vin, în momentul respectiv doamna procuror, erau la bar, deghizate în fete de companie, a bătut cu palma în masă şi a spus 'am pierdut peştele cel mare'. După ce m-am eliberat din arestul preventiv de patru luni de zile, mi-a povestit barmanul de acolo, şi am dedus că eu eram peştele cel mare. Au făcut un flagrant viceprimarului şi l-au trimis echipat la birou, în acelaşi birou.              În momentul în care a intrat denunţătorul în birou, mi-a spus 'ştiţi, m-am înţeles cu viceprimarul şi am un avans'. Şi eu am ridicat mâna în sus şi am spus 'nu'. El s-a bâlbâit şi a spus 'ştiţi, plec câteva zile în concediu, să trăiţi, v-am pupat'. Asta este singura probă din dosar, atenţie, nicio convorbire, singura probă. Mi-a spus procurorul că am ridicat mâna dreaptă în sus şi pe casetă îmi arăta cum lăsam mâna în jos. Şi-mi scrie în subsolul paginii 'este adevărat că primarul a spus nu, dar a făcut din mâna dreaptă un semn că da'.

Moderator: Şi asta a fost, domnule primar, şi povestea flagrantului.

Mircia Gutău: Exact, am stat patru luni în arest preventiv, văzând că justiţia de la Râmnicu Vâlcea mă eliberau şi cei de la Piteşti mă condamnau, au cerut strămutarea dosarului. Am ajuns la Alba Iulia, la primul termen am fost eliberat, dar asta a fost după patru luni de zile. Am făcut arest preventiv patru luni de zile, am fost eliberat, am venit din nou la Râmnicu Vâlcea, după doi ani am fost primar, în 2008 am câştigat din nou, cu 70%, m-a judecat la Alba Iulia, am luat achitare, inexistenţa faptei, la Alba Iulia, au strămutat dosarul la Constanţa, la Curtea de Apel, după ce s-au audiat din nou martorii, toate probele, am luat din nou achitare trei judecători, inexistenţa faptei, şi după aceea am ajuns la Curtea Supremă. Iar la Curtea Supremă, după alegerile prezidenţiale din 2009, la primul termen, procurorul DNA-ului a spus că ar dori un nou termen ca să vadă dosarul, pentru că este nou în dosar şi acolo nu este vorba, primarul nu a luat parte la flagrant. Şi ar dori să vedem caseta, în timpul procesului. Şi, după ce s-au consultat cei doi judecători, au spus că sunt de acord să dea un nou termen ca să vadă dosarul, dar nu sunt de acord să vizionăm caseta pentru că ei nu judecă pe fond. În momentul ăsta, avocatul meu mi-a spus că nu mai există niciun pericol să fiu condamnat, pentru că se antepronunţaseră.

Moderator: Domnule primar, vreau să vă întreb, ce credeţi sincer dvs despre ceea ce v-am întrebat la început, despre ce ştie fostul preşedinte Traian Băsescu, faptul că e decis să meargă la Parchetul General cu acel denunţ şi nu cred că ...

Mircia Gutău: Am văzut poziţia preşedintelui Traian Băsescu, nu pot decât să-i mulţumesc pentru poziţie, dar m-aş fi bucurat dacă această poziţie era în 2010, atunci când eu am fost condamnat şi justificarea că nu putea să destabilizeze situaţia din ţară nu ţine, din punctul meu de vedere, viaţa unui om este mult mai importantă decât orice din lumea asta.

Lucian Bolcaş: Aceşti oameni sunt victimele unui sistem

Sorin Roşca Stănescu: Nu i-aş întreba nimic, dar le-aş spune că nu va trece mult timp şi se va afla, de pildă, o expresie pe care Traian Băsescu o utiliza destul de des şi anume 'şo pe ei', şi o utiliza atunci când stătea de vorbă cu Morar, cu Kovesi cu Coldea, înainte cu Botoş şi se referea la adversari politici. 'Şo pe el, şo pe ei', după care se dezlănţuiau organele, ca să le spun aşa, între ghilimele şi încercau să caute probe, despre care îi raportau lui Traian Băsescu, cel care astăzi spune că habar nu are de nimic şi că abia acum sistemul funcţionează discreţionar. Poate că într-o bună zi, doamna Elena Udrea, care azi e lipită de Traian Băsescu, care a şi dormit pe canapeaua ei, se va dezlipi de Băsescu şi va spune ceea ce ştie, iar ceea ce ştie doamna Elena Udrea în sensul acesta cu 'şo pe ei' este uluitor. Ceea ce vă spun eu este mai şocasnt probabil dar şi mai ilustrativ pentru modul în care Băsescu a acţionat în raport cu toţi cei pe care îi percepea ca adversari chiar dacă erau sau nu erau adversarii domniei sale.

Moderator: Domnule Bolcaş, sunteţi un deputat jurist în România, care aţi văzut atâtea speţe, care sunteţi pe holurile instanţelor, care vorbiţi cu oamenii şi care vedeţi ce se întâmplă, un fin observator, când vedeţi aceste 3 poveşti, când auziţi ce ne spun aceşti oameni, din dosarele lor, din poveştile lor care iată, prin intermediul nostru reuşeşte o ţară întreagă să audă aceste lucruri care, spun dânşii, nedreptăţi pe bandă care li s-au întâmplat, care li s-au făcut.

Lucian Bolcaş: Aceşti oameni sunt victimele, în primul rând a unui sistem, dar nu a unuia abstract ci unul foarte concret, creat de Traian Băsescu prin numirea doamnei Livia Stanciu la conducerea ICCJ, din fericire i s-a terminat mandatul şi nu mai poate să mai facă rău şi mai ales prin spiritul ce l-a imprimat oamenilor.

Roşca Stănescu: „Ăla care dădea comanda este un infractor care va răspunde pentru faptele sale”

Moderator: Dumneavoastră sunteţi atât de sigur, spuneţi clar şi repetaţi acest nume al fostului preşedinte Traian Băsescu. Aş vrea să vă întreb cum vă explicaţi sau ce logică găsiţi în demersul fostului preşedinte, pentru că este foarte interesant, iată, de a merge, aşa cum a anunţat public, în celălalt dosar, în dosarul domnului Mircia Gutău, să meargă la Parchetul General, să facă denunţ împotriva doamnei Stanciu.

Decebal Traian Remeş: Dacă va merge, îi va face un bine domnului Gutău. Un bine făcut târziu, însă Băsescu dacă va merge, merge pentru a se răfui el cu necazurile pe care le are blonda pe canapeaua căreia a dormit după declaraţia ei. Eu nu voi întreba niciodată, nu sunt curios dacă e singura întindere la orizontală a lui Băsescu. Dvs. gândiţi ce vreţi, eu gândesc ce vreau, ei pot tăcea sau pot vorbi.

Moderator: Chiar vă mai păstraţi acea declaraţie dură de atunci, când spuneaţi de patul acela din puşcărie.

Decebal Traian Remeş: Eu îmi păstrez toate declaraţiile pe care le-am făcut vreodată. Nu pot cădea la târguială pentru a nenoroci pe alţii cu nimeni din instituţiile zise de forţă. Nu pot cădea şi n-am căzut niciodată nici cu parteneri, nici cu şefi politici sau administrativi. Mă plec doar în faţa lui Dumnezeu. În faţa celor care au funcţii trecătoare şi sunt nişte potăi, nişte javre... că l-am auzit pe domnul Roşca Stănescu spunând: 'Comanda era 'şo pe ei'... e bună, era vorba de câinii care erau trimişi la vânătoare, dar ăla care dădea comanda, domnule Stănescu, ce e?

Roşca Stănescu: Ăla care dădea comanda este un infractor care va răspunde pentru faptele sale. Eu vă garantez, pentru că dincolo de justiţia divină există justiţie pe acest pământ şi vă garantez că Traian Băsescu mai devreme sau mai târziu va răspunde pentru toate nenorocirile pe care le-a făcut. Iar una dintre cele mai mari nenorociri pe care el le-a făcut a fost să se creadă, să se identifice el cu justiţia. Să creadă că el este justiţia, să creadă că tot ceea ce i se împotriveşte lui, se împotriveşte justiţiei şi justiţiei aceea creată de el.