Cum a devenit Râmnicu Vâlcea un centru al cyber-infracţiunilor

Jurnaliştii de la publicaţia „Wired" au realizat un reportaj în oraşul cu 120.000 de locuitori, localitate care a devenit, în ultimii ani, un adevărat centru al infracţiunilor online.

„Râmnicu Vâlcea este un oraş a cărui afacere este cyber-infracţiunea. Iar afacerea înfloreşte", crede Yudhijit Bhattacharjee de la revista „Wired".

Cunoscut la nivel mondial drept „Hackerville", prima impresie pe care oraşul cu 120.000 de locuitori o lasă străinilor este compusă din două contraste: pe de-o parte, casele care stau să se prăbuşească şi găinile din faţă lor, pe de alta maşinile de lux care „sufocă" străzile din Râmnicu Vâlcea. „Ultimele modele BMW, Audi şi Mercedes, conduse de bărbaţi de 20-30 de ani, care poartă lanţuri de aur", a observat aici jurnalistul.

Acesta continuă cu o analiză a infracţiunilor online săvârşite de locuitorii acestui oraş. În ciuda denumirii de „Hackerville", numai o mică parte dintre aceşti escroci chiar sunt hackeri. „Majoritatea sunt specializaţi în înşelătorii legate de comerţul online şi atacuri de tip malware asupra altor afaceri", arată jurnalistul. Potrivit autorităţilor, aceste escrocherii le-au adus făptaşilor zeci de milioane de dolari în ultimul deceniu, declanşând noi proiecte de dezvoltare imobiliară, deschiderea de cluburi de noapte şi centre comerciale.

Jurnalistul ăşi continuă reortajul cu descrierea întâlnirii dintre el şi Bogand Stoica şi Alexandru Frunză, doi dintre cei patru poliţişti locali care acoperă domeniul infracţiunilor digitale. Stoica, în vârstă de 32 de ani, şi Frunză (29 de ani) s-au întâlnit cu Bhattacharjee într-un restaurant. Ei îi povestesc acestuia cum arata oraşul înainte de 1989: pe străzi vedeai numai Dacii, iar accesul la informaţie era limitat (numai două ore de programe televizate pe săptămână). În 1998, o nouă revoluţie a zguduit acest oraş: internetul.

Datorită uzinelor din regiune şi a turismului autohton, locuitorii de aici aveau un nivel de trai mai ridicat faţă de media dintr-o ţară relativ săracă. Nimeni nu ştie de ce acei „puşti" au început să înţele oamenii pe internet. „Dacă aflaţi, să ne spuneţi şi nouă", spune Codruţ Olaru, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT). Oricare ar fi motivul, infracţiunile online erau amplu răspândite până în 2002. Internefcafe-urile ofereau acces ieftin la internet, iar escrocii din Râmnicu Vâlcea au devenit ocupaţi, postând anunţuri false pe eBay şi pe alte site-uri de licitaţii pentru a-i convinge pe clienţi să facă plăţi online.

În cele din urmă, agenţii FBI şi cei din Bucureşti au început să investigheze acest fenomen. La început, infractorii „nu erau tocmai genii". Unul dintre primele cazuri de aces gen i-a dus pe anchetatori în oraşul învecinat Piteşti, unde un individ posta anunţuri false în care oferea sper vânzare telefoane mobile. Un altul ridica banii transferaţi, însă aparatele comandate nu erau niciodată livrate. Cei doi au obţinut câteva sute de dolari în acest fel de la victime din SUA. Românul care ridica banii „nici măcar nu se obosea să folosească un ID fals". Dar, ca în orice afacere, infractorii online s-au adaptat şi şi-au modernizat tehnicile.

Ei au elaborat astfel firme fantomă, care jucau rolul celei de-a treia părţi, care ţinea banii până la livrarea produsului. Pentru a-şi ademeni victimele, escrocii deschideau site-uri care să ofere legitimitate acestor firme. De exemplu, pentru a explica un preţ mult prea mic cerut pentru o maşină, un român se dădea drept soldat american staţionat peste hotare, care trebuie să vândă urgent o maşină aflată în SUA. Pe măsură ce clienţii începeau să identifice astfel de situaţii-capcană, infractorii s-au reprofilat: au început să ofere să trimită maşinile pentru inspecţie, „fără să ceară alţi bani în afară de costurile de transport".

„Au învăţat să creeze scenarii", spune Michal Eubanks, agent FBI care lucrează în Bucureşti. „Am văzut e-mailuiri trimise între infractori care conţineau instrucţiuni privind ce răspunsuri să dea la anumite întrebări". Mai mult, românii au început să angajeze persoane care vorbeau fluent limba engleză pentru a compune mesaje către ţinte americane. Specialiştii au apărut pentru a umple diferite nişe din industrie, elaborând site-uri false sau coordonând grupări cu un profil cât mai ascuns.

„Până în 2005, România a devenit cunoscută drept un rai pentru frauda online, iar cumpărătorii au început să evite să trimită bani aici", arată jurnalistul. Din nou, escrocii s-au adaptat. Ei au aranjat ca banii să fie trimişi în alte state europene, de unde alţi complici îi puteau ridica. Astfel, o nouă categori a apărut printre aceştia: cei care erau curieri şi care spălau banii pentru o parte din câştig. „Aceşti cărăuşi erau numiţi săgeţi, iar existenţa lor a ridicat Râmnicu Vâlcea la nivelul unui centru internaţional al crimei organizate".

Acum, oraşul este plin de magazine cu produse scumpe - branduri italiene, accesorii de lux -, acoperind o cerere susţinută din venituri ilegale. Între centrele comerciale şi cluburi de noapte, la fiecare colţ de stradă se pot observa schele de contrucţie. „Dar ceea ce iese cu adevărat în Râmnicu Vâlcea sunt birourile de transferuri valutare. În centrul oraşului sunt cel puţin 24 de birouri Western Union, aflate la o distanţă mică unul de altul". Jurnaistul încheie materialul într-o notă destul de pesimistă. „Arestezi doi dintre ei şi în locul lor apar alţi 20. Noi suntem doi, iar ei - 2.000, mi-a spus Frunză".