Cum a dispărut lupta anticorupţie: România, pe penultimul loc în UE şi la nivelul anului 2012

România se află pe penultimul loc la nivelul UE, la egalitate cu Ungaria şi cu un punct în plus faţă de Bulgaria

Raportul Transparency International cu privire la percepţia corupţiei în anul 2019 plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar un punct peste Bulgaria. Involuţia ţării noastre este atât de accentuată, încât a ajuns la nivelul anului 2012.

Raportul Transparency International arată că relativ la anul 2018, ţara noastă înregistrează o scădere de trei puncte în 2019, ajungând la acelaşi scor ca în anul 2012. De asemenea, Polonia, cu cele 58 de puncte înregistrate în 2019, revine la acelaşi scor ca în anul 2012.

La nivelul Uniunii Europene nu se înregistrează schimbări semnificative faţă de anul precedent. Media scade de la 66 la 64 de puncte, iar în top trei rămân aceleaşi state: Danemarca (87 puncte, în scădere cu un punct faţă de 2018), Finlanda (86 puncte, în creştere cu un punct faţă de 2018) şi Suedia (85 puncte, la fel ca în 2018). Cu 44 de puncte, România se află pe penultimul loc la nivelul UE, la egalitate cu Ungaria şi cu un punct în plus faţă de Bulgaria (43).

Studiul arată că doar 59 de ţări dintr-un total de 180 au obţinut scoruri de peste 50 de puncte, media la nivel global fiind aceeaşi ca în anii precedenţi, de 43 de puncte.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”. Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă percepţia pe care mediul de afaceri o are cu privire la corupţia existentă în sectorul public.

Recomandările Transparency International

Raportul Transparency International vine şi cu o serie de recomandări generale pentru reducerea corupţiei şi îmbunătăţirea încrederii în politi. „Consolidarea independenţei faţă de factorul politic pentru sistemele de control şi echilibru, precum şi promovarea separării puterilor în stat”, şi „elaborarea de mecanisme care să respingă orice tratament preferenţial în alocarea resurselor şi prestarea serviciilor publice”, sunt doar două exemple din setul de recomandări.

În plus, experţii TI sugerează necesitatea unor măsuri de control asupra finanţărilor politice, pentru a preveni influenţa excesivă în politică, subliniind importanţa unor „măsuri de gestionare a conflictelor de interese, astfel încât să se reducă riscul de influenţă nejustificată în elaborarea de politici publice, precum şi aplicarea de reguli clare privind pantouflage-ul”. La fel de importantă este şi „consolidarea integrităţii în procesele electorale, prevenirea şi sancţionarea campaniilor de dezinformare – măsuri esenţiale prin care cetăţenii pot înţelege că îşi pot folosi votul pentru a pedepsi politicienii corupţi”.

Recomandări pentru România

În ceea ce priveşte cazul specific al ţării noastre Ti notează că succesul luptei împotriva corupţiei este direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele.

„Restabilirea încrederii în mediul de afaceri, prin propunerea unei agende de reformă care să promoveze standarde de integritate în mediul de afaceri. Un astfel de proiect, în care reprezentanţi din sectorul de business, sectorul public şi organizaţii neguvernamentale să acţioneze împreună pentru promovarea unui mediu de afaceri integru, trebuie să devină o prioritate la nivel naţional”, este una din recomandările raportului TI.

Îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor publice de a aplica mecanisme de integritate, prin modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, pe un model elaborat de TI şi aplicat cu succes în alte state europene.

Înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, un mecanism elaborat de Transparency pentru a creşte transparenţa administrativă şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administraţia publică.

Creşterea corupţiei în statele G7

Guvernele din Canada, Franţa, Marea Britanie şi SUA au devenit mai corupte în percepţia experţilor şi a liderilor de afaceri, mai raportul citat.

Prestaţia statelor de G7, grupul principalelor economii mondiale, sugerează o lipsă generală de progres în ce priveşte corupţia. Canada (poziţia 12 în CPI 2019, scor 77) a coborât patru puncte faţă de clasamentul pentru 2018, Franţa (poziţia 23, scor 69) şi Marea Britanie (poziţia 12, scor 77) trei puncte, Statele Unite (poziţia 23, scor 69) două puncte, în timp ce Germania şi Japonia şi-au menţinut poziţia. Singura din G7 care a înregistrat o uşoară urcare a fost Italia, cu un punct (poziţia 51, scor 53).

Guvernele trebuie să reglementeze urgent problema "rolului corupător al sumelor excesive de bani în finanţarea partidelor politice şi a influenţei neadecvate pe care o exercită asupra sistemelor noastre politice", a menţionat Rubio.

Scorul SUA a scăzut la 69 în noul clasament, cel mai mic din ultimii opt an, remarcă dpa. În schimb, 22 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ acest scor în perioada 2012-2019, între care Grecia (poziţia 60, scor 48) şi Estonia (poziţia 18, scor 74).

Primele trei locuri ale clasamentului sunt ocupate Danemarca (scor 87), Noua Zeelandă (87) şi Finlanda (86), iar ţara cea mai coruptă este considerată Somalia (scor 9, poziţia 180), precedată de Sudanul de Sud şi Siria.

La nivel global, România ocupă poziţia 70.