Cum funcţiona mafia lui Aristotel din Consiliul Judeţean Braşov. Căncescu va fi cercetat în libertate, sub control judiciar

Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, a fost încătuşat ieri fiind incriminat de corupţie. Principalele acuzaţii se referă la contracte atribuite ilegal, dar şi la plăţile ilegale ale unor sume mari de bani către „firmele de casă“ ale CJ Braşov. Şi deputatul Ion Diniţă este cercetat în acest dosar. Căncescu va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.

UPDATE 21:50 Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, va fi cercetat în libertate, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie privind atribuirea preferenţială de contracte pe bani publici, potrivit unei decizii luate marţi seară de instanţa supremă.

Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă şi în cazul lui Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov.Hotărârea luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Căncescu fusese reţinut de procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Alături de el, au mai primit ordonanţe şi administratorul public al judeţului Braşov, Petru Radu Ispas, dar şi Gabriel Bâgiu, administratorul firmei Ramb Sistem SRL din aceeaşi localitate.

Conform procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie, preşedintele CJ Braşov este acuzat de cinci fapte de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu. Aristotel Căncescu ar fi primit mită un teren de tenis, construit la reşedinţa sa din Râşnov, de la una dintre firmele pe care le favoriza la licitaţii. Este vorba despre firma Ramb Sistem, reprezentată de Gabriel Bîgiu, care ar fi primit preferenţial două contracte, în 2007 şi 2008.

Procurorii susţin că Aristotel Căncescu ar fi dispus decontarea abuzivă a aproximativ 665.000 de lei către firma Ramb Sistem. Conform documentelor aflate la dosar, Ramb Sistem SRL ar fi fost favorizată la atribuirea contractului „Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement Tâmpa”, în valoare de peste 8 milioane de lei, suplimentată prin act adiţional cu încă 5,5 milioane de lei. Procurorii mai arată că, „urmare a acţiunii infracţionale abuzive a inculpatului Aristotel Căncescu, s-a achitat din bugetul public al Consiliului Judeţean Braşov suma de 263.857,93 lei, ce reprezintă plată nejustificată“, notează procurorii.

Căncescu supraveghea personal contractele

Al doilea contract atribuit preferenţial aceleiaşi firme a vizat realizarea investiţiei „Amenajare suprafeţe de joc – terenuri sportive la Liceul «Andrei Şaguna»”, în valoare de peste 1,7 milioane de lei, pentru care, conform documentelor din dosar, s-ar fi plătit nejustificat peste 400.000 de lei din bugetul public al Consiliului Judeţean Braşov.

Procurorii anticorupţie susţin că probele din dosarul lui Aristotel Căncescu arată că întreaga activitate a CJ Braşov, în special atribuirea contractelor de achiziţii publice, se desfăşura din dispoziţia şi sub supravegherea strictă a acestuia, dar şi conform interesului său, „neexistând vreo preocupare pentru legalitate”. Potrivit anchetatorilor, lui Căncescu îi acordau „sprijin infracţional“ numeroşi subalterni, începând cu vicepreşedintele instituţiei, Mihai Pascu şi Radu Ispas, administrator public al judeţului Braşov.

„Interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el”, explică procurorii.

Deputatul Diniţă creştea de 10 ori preţul

Deputatul Ion Diniţă este şi el cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

În referatul prin care au cerut arestarea şefului CJ Braşov, anchetatorii arată că firma Gotic SA, controlată de Diniţă, era o „firmă de casă“, având în vedere numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire. DNA susţine că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea şi întreţinerea drumului judeţean Racoş – Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia. „Deşi în cuprinsul contractului de atribuire nu erau prevăzute modalităţi concrete de modificare a preţului contractului de achiziţie publică, acesta a fost modificat de cinci ori, în perioada 2008-2012. Urmare a acestor majorări nelegale, valoarea totală a contractului s-a mărit de peste 10 ori, respectiv  a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, faţă de valoarea  iniţială de  9.724.823,30 lei cu TVA“, explică procurorii DNA, care arată că prejudiciul se ridică la aproape 33 de milioane de lei.

Ion Diniţă  este unul dintre cei mai bogaţi parlamentari şi deţine 15 imobile: nouă apartamente, trei case de locuit şi trei case de vacanţă. În declaraţia de avere a mai menţionat  40 de terenuri în Sighişoara. Constanţa, Braşov, Brăila, dar şi în străinătate, în Marea Britanie, suprafaţa totală depăşind 260.000 de metri pătraţi. Tot în acelaşi document mai menţionează două autoturisme din 2010 şi venituri anuale de 840.000 de euro. Diniţă nu are datorii la stat şi mai deţine lucrări de artă contemporane, obiecte de cult, bijuterii şi ceasuri în valoare de 90.000 de euro, dobândite în perioada 1990-2012.