Cum s-a modificat profilul pacientului cu COVID-19
0
Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Iaşi, susţine că, spre deosebire de acum o lună, majoritatea pacienţilor nou infectaţi cu SARS-CoV-2 ajung la spital cu forme medii, cu simptome „supărătoare”, care necesită atenţie pentru că riscă să se transforme în cazuri grave, chiar dacă persoana infectată este tânără, fără comorbidităţi.
Astfel, specialiştii constată că la câteva luni de la izbucnirea epidemiei cu noul coronavirus, profilul pacientului pozitiv la COVID-19 s-a schimbat.
„Profilul pacientului este modificat pentru că majoritatea pacienţilor au forme medii. Foarte puţini mai au forme asimptomatice sau uşoare. Acest lucru înseamnă că pacientul se prezintă de la început cu simptome destul de serioase. Acestea pot fi febră, dureri musculare, jenă respiratorie, tuse sau scăderea poftei de mâncare”, a declarat Carmen Dorobăţ pentru „Adevărul”.
Situaţia poate scăpa de sub control
Expertul spune că fenomenul a fost observat în ultima lună. „Avem acum 180 de pacienţi din toată zona Moldovei şi numai câţiva au simptome uşoare, restul sunt cu forme medii cel puţin. Sunt forme care supără pacientul, şi atunci ne vedem obligaţi să adaptăm şi medicaţia pentru a combate durerea sau lipsa poftei de mâncare, pe lângă tratamentul care intră în protocolul stabilit de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte infecţia cu SARS CoV-2. Aceşti pacienţi sunt obligatoriu de tratat cu mare atenţie pentru că situaţia poate scăpa de sub control. Se pot transforma în cazuri grave, indiferent de vârstă sau de existenţa unor comorbidităţi. Ca urmare, fiecare dintre aceşti pacienţi trebuie foarte bine analizat, investigat şi monitorizat”, mai arată Carmen Dorobăţ.
Particularităţi regionale
Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi spune că nu poate explica punctual fenomenul în contextul în care „abia acum învăţăm cum se poartă” COVID-19. „Totuşi, din dinamica manifestării altor virusuri din familia coronavirusurilor, s-a observat că, în timp, cu trecerea acestuia de la un pacient la altul, agresivitatea (noului coronavirus - n.r.) poate creşte sau se poate diminua. La noi, se înregistrează o creştere a agresivităţii care, la o adică, poate fi asociată profilului pacientului din zonă. Repet, vorbim de persoane infectate relativ tinere, care nu au comorbidităţi, dar care, din cauza particularităţilor metabolice, pot ajunge cazuri grave”, a precizat Carmen Dorobăţ.
La rândul lui, profesorul universitar doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, susţine că evaluarea stadiului în care se află epidemia de COVID-19 se face la scară naţională în funcţie de trei variabile, dar admite că pot fi diferenţe regionale de evoluţie a bolii. „Conform normelor, noi cuantificăm, la nivel naţional, numărul noilor îmbolnăviri, al celor care ajung la ATI şi al persoanelor care pierd lupta cu boala. Şi manifestările bolii se evaluază tot la nivel macro, dar aici pot fi diferenţe legate de contextul regional, de gradul de infecţiozitate dintr-o anumită zonă. Oricum, numărul asimptomaticilor nu este cunoscut cu exactitate. El poate fi numai aproximat prin metode statistice, dar un procent exact vom avea după ce se va face acea campanie a Ministerului Sănătăţii de testare la nivel naţional”, este de părere Emanoil Ceauşu.
Remdesivir, acceptat ca tratament stadard în UE
Medicul Emanoil Ceauşu susţine că recent testatul Remdesivir este un antiviral care a dat rezultate. „Nu este medicamentul «minune», dar este un antiviral de folosit în terapia COVID-19. Oricum, s-au investit sume imense pentru descoperirea unui medicament care să combată efcient boala adusă de noul coronavirus, iar cercetările sunt în toi. Cum lucrurile sunt mai simple decât în cazul descoperirii unui vaccin eficient, este de aşteptat ca într-un viitor apropiat să avem o medicaţie eficientă pentru COVID-19”, a declarat profesorul Emanoil Ceauşu în contextul în care Uniunea Europeană (UE) a anunţat că ar putea aproba în următoarele zile comercializarea medicamentului Remdesivir ca tratament anticoronavirus. UE face acest pas înaintea SUA, unde tratamentul este aprobat doar pentru utilizarea în anumite cazuri în spitale. „S-ar putea ca autorizarea condiţionată de plasare pe piaţă să fie emisă în următoarele zile” pentru Remdesivir, a declarat Guido Rasi, directorul Agenţiei Europene a Medicamentului.
Îndemnaţi să nu acceptăm măsurarea temperaturii
Inspectorii pentru Protecţia Consumatorului din Prahova avertizează că în mediul online circulă o informaţie falsă, conform căreia un supermarket din Ploieşti ar fi fost amendat pentru că a permis unui angajat să măsoare temperatura clienţilor cu un termometru electronic. Victoria Balaban, comisar-şef adjunct al OPC Prahova, spune că, într-adevăr, societatea a fost sancţionată de către OPC pe 15 mai 2020, iar firma de pază care avea contract cu magazinul i-a desfăcut contractul de muncă agentului de pază, dar motivul este cu totul altul şi nu are legătură cu măsurarea temperaturii clienţilor. „A fost un conflict în magazin, la casă, între doi clienţi. Unul îi reproşa celuilalt că nu păstrează distanţa de un metru. Nemulţumit de modalitatea în care a intervenit agentul de pază din magazin, unul dintre participanţii la conflict a făcut o reclamaţie la OPC. În urma acţiunii de control, inspectorii au descoperit că reclamaţia este justificată şi a fost aplicată sancţiunea“, a explicat Victoria Balaban.
Soarta stării de alertă se tranşează astăzi în Parlament
Parlamentul se reuneşte miercuri, în şedinţă comună, pentru a vota, începând cu ora 15.00, hotărârea Guvernului privind încuviinţarea stării de alertă. Dacă aleşii resping solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.
Dar parlamentarii au aprobat, marţi, scrisoarea premierului Ludovic Orban prin care transmite Hotărârea Guvernului nr. 394/18.05.2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Potrivit legii, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, şi nu poate depăşi 30 de zile, însă, pentru motive temeinice, poate fi prelungită pentru încă 30 de zile. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului.
Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare.
Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări. Potrivit hotărârii Guvernului, începând cu data de 18 mai 2020 se instituie starea de alertă pe întreg teritoriul ţării, pe o durată de 30 de zile.
Reluarea spectacolelor în aer liber, analizată
Prim-ministrul Ludovic Orban a spus, ieri, că va fi analizată reluarea spectacolelor în aer liber, cu respectarea normelor de protecţie sanitară şi de distanţare fizică, şi că susţine un plan de sprijinire a sectorului cultural, inclusiv a independenţilor. Orban a afirmat că vor fi menţinute formele de sprijin pentru angajaţii din activităţile care vor rămâne restricţionate prin decizii guvernamentale (plata şomajului tehnic), iar în perspectiva reluării activităţii vor fi decise măsuri active de susţinere, prin asigurarea din fonduri bugetare a unei părţi din cheltuielile de salarizare pentru angajaţii care îşi vor păstra locurile de muncă.
Se încarcă comentariile...
