Cum îi scapă Curtea Constitituţională pe inculpaţii Ponta şi Mazăre de dosarele pentru conflict de interese

Radu Mazăre şi premierul Victor Ponta sunt cercetaţi de DNA pentru conflict de interese FOTO Mediafax

Curtea Constituţională a stabilit marţi că sintagma „raporturi comerciale“ din articolul din Codul Penal referitor la conflictul de interese este neconstituţională. Decizia va avea consecinţe grave, susţin experţii, mai mulţi demnitari scăpând de dosarele penale. Printre aceştia se numără premierul Victor Ponta şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre.

Decizie controversată a Curţii Constiuţionale (CCR), care dezincriminează conflictul de interese pentru mediul privat. Hotărârea judecătorilor este un cadou nesperat pentru mai multe personaje importante, printre care premierul Victor Ponta şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre. Cercetaţi pentru conflicte de interese flagrante, aceştia ar putea scăpa basma curată.

Concret, magistraţii au luat, marţi, în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul Penal: „Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.

În unanimitate, judecătorii au decis că sintagma „raporturi comerciale“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul Penal este neconstituţională.

Noţiunea de „raport comercial“, lipsită de claritate

Practic, infracţiunea dezincrimată de CCR consta în faptul că un funcţionar public (de obicei şef printr-o instituţie) nu avea voie să ia o decizie în favoarea unei persoane (numire în funcţii sau acordarea de contracte publice), dacă în trecut între ei au existat relaţii economice, respectiv au fost parteneri de afaceri.

„Curtea a reţinut că noţiunea de «raport comercial» nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul Penal contravine principiului legalităţii incriminării“, au precizat judecătorii constituţionali.

Experţii în Drept afirmă însă că CCR şi-a depăşit atribuţiile, modificarea legii penale fiind apanajul Parlamentului.

„Curtea Constituţională când vrea să rezolve o problemă, o rezolvă. Explicaţii constituţionale nu prea există. A vrut doar să rezolve o treabă. Aşa vor scăpa mulţi de dosarele penale. Era atributul Parlamentului să modifice textul, nicidecum al Curţii. CCR a devenit astfel legislator pozitiv, în loc să fie unul negativ. Adică CCR a rezolvat problema, fără să lase Parlamentului această sarcină. Rezolvarea nu e constituţională pentru că Parlamentul adoptă sau completează legi. Trebuia doar să recomande Parlamentului să modifice legea“, a declarat, pentru „Adevărul“, prof. univ. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.

Principalii beneficiari

Procurorii DNA au disjuns din dosarul lui Victor Ponta partea referitoare la acuzaţia de conflict de interese, care rămâne în cercetare. În acest dosar, premierul este acuzat că l-a desemnat pe Dan Şova în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul (august 2012), în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură (decembrie 2012), ca ministru interimar al Transporturilor (februarie 2014) şi ministru al Transporturilor (martie 2014), în condiţiile în care Ponta primise în trecut foloase din partea senatorului (sume de bani şi dreptul de folosinţă gratuită a unui autoturism).

Şi Radu Mazăre ar putea să scape de o parte din acuzaţiile aduse de procurori. DNA îl cercetează pe fostul edil pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a dat contracte în valoare de 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat este în relaţii comerciale cu Mazăre în alte opt societăţi.