Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Cum se vede criza românească din Germania

4
19 Nov 2021 16:49:45
Deutsche Welle

Se realizează şi în vest cine e, ca preşedinte, Iohannis şi ce se întâmplă-n România? Adevărul pare să iasă la iveală într-un târziu chiar şi în ziare de stânga ca Süddeutsche Zeitung. Note de lectură de Petre M. Iancu.

Mult s-a codit presa occidentală mainstream şi, mai ales, cea germană, să abordeze onest şi frontal complicatul eşichier politic românesc şi crizele sale multiple. Prea sunt toate acestea dificil de înţeles. Prea e la cârma României un preşedinte aparţinând minorităţii germane. Şi prea se încrâncenase mass-media progresistă să combată la sânge prezumtivele oi negre ale Europei de la cârma Poloniei şi Ungariei, investind mult efort în acest box cu umbrele conservatoare de la Budapesta şi Varşovia.

Iată că lucrurile încep, încetul cu încetul, să se amelioreze. După criticile severe la adresa preşedintelui Iohannis (”un laureat al premiului Carol în derivă ”) tipărite în plină criză românească de Frankfurter Allgemeine Zeitung, a publicat şi Süddeutsche, mai nou, o analiză amplă.

Intitulat ”Coaliţia inamicilor”, articolul din cotidianul de stânga german semnat de Cathrin Kahlweit abordează pe larg criza politică românească. Textul nu-l pierde din vedere nici pe Klaus Iohannis, nici rolul decisiv pe care pare să-l joace preşedintele-jucător în această degringoladă şi nici jongleriile nu tocmai constituţionale la care, sub patronajul său, se dedau PNL şi PSD, vizând conducerea ţării ”prin rotaţie”.

”Nu e clar dacă aceasta poate să rezolve lupta pentru putere dintre cele două partide şi dacă va trece la butoane mai întâi Marcel Ciolacu...ori dacă PNL va admite să i se impună alt candidat la şefia guvernului”, scrie Kahlweit, reliefând, din capul locului, că totul e ”foarte complicat. Şi foarte românesc”.  

Breviar istoric al crizei şi al cauzelor ei

Ca să descurce iţele ghemului, autoarea cotidianului din München jalonează trecutul recent, marcat de ”cearta pe reforme şi pe distribuirea fondurilor destinate primăriilor”, care a ”scindat PNL şi coaliţia guvernamentală”. Anterior fusese ”demis ministrul justiţei de la partenerul de alianţă, USR, care ceruse intensificarea luptei contra corupţiei”.

După ce trece în revistă acuzele premierului Cîţu, potrivit cărora Stelian Ion ar fi ”blocat împărţirea subvenţiilor pentru proiecte de dezvoltare locală” şi s-ar fi ”opus modernizării”, precum şi replica fostului ministru al justiţie, care scoate în evidenţă cum se sifonează banul public întru asigurarea susţinerii politice a PNL, autoarea pune degetul pe rană: cumpărarea cu bani publici a sprijinului politic. ”În România acesta este un principiu ştiut de mult. Pe aşa-zişii baroni roşii de la ţară, primari şi consilieri locali, banii statului şi ai Uniunii Europene îi menţin pe linie”.

Kahlweit a stat de vorbă cu fostul premier şi preşedinte al PNL, Ludovic Orban, care la scurt timp după convorbirea sa cu corespondenta ziarului german a fost ”dat afară pentru prejudicierea partidului şi critici la adresa preşedintelui”, din vechea sa patrie politică”, căreia ”îi slujise ca deputat, ministru al transporturilor şi premier”.

Jurnalista ziarului german aminteşte, între altele, că ”Iohannis a fost şef al PNL” şi că nimeni nu se îndoieşte în România că el a vrut, deopotrivă, schimbarea la timona partidului şi coaliţia cu stângiştii (pesedişti). Analiza menţionează că ”ultimul guvern PSD a propulsat realmente ţara în turbulenţe grave, cu tot cu multiple atacuri asupra independenţei justiţiei, slăbirea autorităţilor anticorupţie, demonstraţii în masă şi o sentinţă a Curţii Europene de Justiţie” (cerând desfiinţarea SILJ).    

După ce evocă trimiterea după gratii a fostului lider al PSD, Dragnea, SZ îi dă cuvântul lui Ludovic Orban, care se arată pesimist. Citim în continuare: ”Dacă se va definitiva această coaliţie mult timp inimaginabilă dintre PSD şi PNL, cele mai puternice şi antagonistice forţe din ţară, cum îşi doreşte preşedintele şi visează activiştii”, democraţia ”este în pericol”, iar ”Iohannis şi baronii locali îşi vor împărţi ţara şi mai pe faţă şi mai neruşinat între ei”.

Revolta românilor şi placiditatea unor străini

În reportajul ei din capitala României, autoarea ziarului münchenez admite deschis că a încerca ”să înţelegi în Bucureşti această criză stranie în plină pandemie grea, cu mii de morţi, şi ce impact are ea asupra democraţiei, înseamnă să te întâlneşti cu mulţi oameni foarte indignaţi”. Care se tem să fie citaţi nominal, pentru că nu se ştie cine va câştiga până la urmă actuala luptă pentru putere.

Partea poate cea mai originală a articolului vizează ceea ce poate părea transferul de la autohtoni la străini a încrederii (neinformate sau dezinformatoare) în realităţile actuale. ”Optimişti se depistează pe moment preponderent printre străini, care afirmă că ar fi fost mult mai rău înainte, că România chiar ar fi o democraţie funcţională şi ar dispune de o justiţie care funcţionează”, scrie Cathrin Kahlweit. Care menţionează raportul anual al UE, atribuindu-i ţării, ”în genere, o evoluţie pozitivă şi îndreptarea regreselor guvernării socialiste din intervalul 2017-2019”.

Relaţiile cu Bruxelles-ul

Ajunşi la acest pasaj al analizei publicate de SZ, observatorii români avizaţi nu-şi vor putea reprima un zâmbet amar, edificaţi fiind că raportul UE e naiv, ignorant sau rezultatul unor speranţe amăgitoare, de vreme ce nu s-a făcut mai nimic până la capăt, în România, ca să se dreagă cât de cât ce s-a stricat sub regimul Dragnea.

Cathrin Kahlweit nu comentează acest neajuns major al raportului UE, dar evidenţiază persistenţa conflictului de amploare rămas să fie rezolvat între Bruxelles şi Bucureşti, care e desfiinţarea secţiei speciale de investigare a magistraţilor, dispusă de Curtea Europeană de Justiţie. ”Secţia trece drept instrument de control” (politic) împotriva ”judecătorilor critici”, relevă autoarea, observând că secţia specială există şi în prezent. Citim în continuare: ”CCR tocmai a decretat că doar Parlamentul o poate desfiinţa, dreptul românesc fiind deasupra celui european. Se cunosc toate acestea din Polonia şi Ungaria”.    

Or, după cum admite Cathrin Kahlweit, părerea despre România a oficialităţilor europene ”nu e nici pe departe atât de negativă, precum cea privind Ungaria guvernată cu mână de fier de Viktor Orban sau Bulgaria, cea notoriu coruptă”. Şi totuşi, ”în diversele clasamente, România e plasată undeva între copiii-problemă ai Europei: în Indexul Democratic e trecută ca democraţie deficitară, iar la Transparency International se învecinează (în materie de corupţie) cu Ungaria şi Bulgaria”. 

Părerile unor analişti

În mod salutar, Cathrin Kahlweit a stat de vorbă şi cu decanul facultăţii de ştiinţe politice a Universităţii din Bucureşti, Cristian Preda. Potrivit fostului europarlamentar, ”statutul de stat de drept al României e cel puţin periclitat”, instituţiile ”sunt disfuncţionale, ţării îi lipseşte vocea în UE, deşi e, paradoxal, integrată”.  

De altă părere e Laura Ştefan, de la think tank-ul Expert Forum, potrivit căreia ”nu trebuie să generalizăm, mai există corupţie până la nivelul cel mai înalt, dar e pedepsită, chiar dacă nu cu intensitatea” din vremea lui Kövesi. În plus, mai afirmă Ştefan, ”suntem pe drumul cel bun”. Kahlweit o citează fără a consemna că 88 % din români indicau, într-un sondaj IRES de acum aproximativ o lună, exact contrariul.

Ghicitoarea Iohannis faţă cu hârşâiţii români, deprinşi a fi târâţi în crize politice

Rămâne de văzut, se mai întreabă corespondenta SZ, ”încotro se îndreaptă preşedintele Iohannis, cel, mai nou, enigmatic pentru ţară” şi tot mai impopular. El trece, notează ea textual, ”drept impermeabil” la sfaturi sau critici, şi ”îngâmfat”. Într-o fază ”în care numărul infectărilor şi deceselor de Covid crescuse deosebit de mult, el făcea reclamă jocului de golf”.

Autoarea decelează trei opinii despre el. Unii îl văd dorindu-şi funcţia de prim-ministru pe modelul lui Putin (şi rocadei acestuia cu premierul Medvedev), motiv pentru care are nevoie de o bază de partid solidă. A doua consideră că încearcă să se prezinte ca om forte, motiv pentru care a propus un general ca premier. Iar a treia îl crede un tip naiv şi smintit, mai mult decât politician.

Textul din ziarul münchenez, insuficient de critic la adresa unei ”UE care consideră situaţia românească drept mai puţin sumbră decât cea din Ungaria”, nu ignoră discuţiile ”despre modificarea constituţiei şi introducerea unui sistem parlamentar (în România), pentru care nu există o majoritate”. Dar autoarea nu le comentează. În schimb, ea apreciază, în final, că românii s-ar fi obişnuit ”cu crizele politice aşa cum se aclimatizează la alternanţa iarnă-vară”.

Petre M. Iancu - Deutsche Welle

 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Iulian Arion
19.11.2021, 17:25:49

Aceste crize semnalate in presa germana sunt reale. Trecerea la democratioa participativa este solutia. Unii inteleg democratia participativa ca un fel de luat de la fiecare dupa munca si talent si repatizat fiecaruia dupa nevoi. Altii inteleg democratia participativa ca un fel anarhism in devalmasie. Democratia participativa incepe cu alegerea uninominala si revocarea inainte de termen, prin vot on line de catre electorat din colegiul respectiv. Este punerea in aplicare a Referendum 300 plus vot on line pe baza semnaturii electronice plus revocarea prin vot de catre jumatate plus unul dintre cei inscrisi la vot. Democratia participativa se exercita de catre cei care vor sa voteze.

-22 (24 voturi)
pathfinder
19.11.2021, 21:23:34

Da' criza din Germania, cum se vede de la Bucuresti? Voi, in afara de masini, nu mai produceti nimic. Si ma refer la idei... Niste derbedei ai Europei, noroc de francezi ca v-au mai potolit. Sau de polonezi. Cand va potoliti?

-19 (21 voturi)
Iulian Arion
19.11.2021, 22:42:22

Indexul complexitatii economice - clasamentul tarilor. Eu zic sa nu ducem grija Germaniei, pretinzand ca nu mai produce altceva decat masini mici de oras.. 1 Japan 2.43 2 Switzerland 2.17 3 South Korea 2.11 4 Germany 2.09 5 Singapore 1.85 6 Austria 1.81 7 Czech Republic 1.80 8 Sweden 1.70 9 Hungary 1.66 10 Slovenia 1.62 11 United States 1.55 12 Finland 1.55 13 United Kingdom 1.51 14 Italy 1.44 15 Slovakia 1.41 16 France 1.37 17 Ireland 1.36 18 China 1.34 19 Mexico 1.29 20 Israel 1.20 21 Belgium 1.18 22 Thailand 1.17 23 Poland 1.10 24 Denmark 1.09 25 Romania 1.09 26 Malaysia 1.03 27 Netherlands 0.98 28 Estonia 0.96 29 Belarus 0.89 30 Croatia 0.87 31 Lithuania 0.86 32 Spain 0.83

-23 (23 voturi)
Utilizator Adevărul
19.11.2021, 22:45:35

Comentariu considerat abuziv.

Modifică Setările