Cum vor fi selectaţi şefii DNA, DIICOT şi al Parchetului General. Calendarul concursurilor declanşate de ministrul Justiţiei

Ministrul Cătălin Predoiu a acordat termen până pe 23 decembrie procurorilor care doresc să preia conducerea marilor parchete să-şi depună actele pentru concurs, măsură prin care vrea să scoată procurorii din apatia ultimilor ani.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declanşat luni procedura de selecţie pentru propunerile de numire la şefia Parchetului General, DIICOT şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Astfel, procurorii care doresc să preia conducerea acestor instituţii au termen până la data de 23 decembrie să-şi depună candidaturile. Deşi aceste numiri sunt necesare în contextul în care toate aceste parchete sunt conduse de luni bune de şefi interimari, ministrul a declarat recent că îşi doreşte ca prin această măsură să reanimeze activitatea unor parchete, precum DNA, care au înregistrat o evidentă scădere de activitate în ultimul an.

Şefii parchetelor, numiţi până la finalul lunii ianuarie

Potrivit calendarului făcut public luni seară de către Ministerul Justiţiei, la data de 21 ianuarie propunerile ministrului vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare, urmând să fie înaintate ulterior preşedintelui României. Interviurile cu candidaţii înscrişi urmează să aibă loc în perioada 14-17 ianuarie, în faţa unei comisii conduse de ministrul Cătălin Predoiu din care vor mai face parte un secretar de stat din cadrul Ministerului, un consilier juridic al ministrului Justiţiei, un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a CSM, un reprezentant al INM, un specialist în management desemnat de Academia de Studii Economice şi un psiholog.

 Altfel spus, noul ministru încercă în mai puţin de două luni ceea ce fostul ministru Tudorel Toader nu a reuşit în întreg mandatul său de doi ani.

Analiştii politici atrag atenţia că un proces transparent de selecţie a acestor procurori şefi, după modelul prin care Laura Kovesi a ajuns în fruntea Parchetului European, va întări autoritatea noilor conduceri, lucru important într-un sistem judiciar unde persoanele aflate la şefia instituţiilor încă contează foarte mult. „La noi chiar contează cine trage de aceste instituţii şi în ce direcţie le mişcă. Aceste numiri vor fi deosebit de importante, nu doar în aceea de a reda încrederea oamenilor din sistemul judiciar, dar şi prin setul de priorităţi pe care noii şefi le vor trasa parchetelor. Imaginaţi-vă ce ar însemna ca noul şef DNA să vină şi să spună că prioritatea sa o reprezintă toate contractele de achiziţie din sistemul de sănătate, astfel încât să nu mai existe un nou caz HexiPharma. Să sperăm că printre procurori mai există oameni suficienţi de puternici care să conducă aceste instituţii. Din păcate este o realitate, în special după cele întâmplate în ultima perioadă, să nu mai existe magistraţi care să dorească să mai fie expuşi în spaţiul public. Mulţi aşteaptă acum vremuri mai certe. Rămâne de văzut, după profilul candidaţilor înscrişi, dacă procesul demarat de noul ministru va fi văzut drept unul serios, transparent, dacă vreţi, similar procesului prin care Laura Kovesi a fost aleasă în fruntea Parchetului European”, e explicat Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

Adina Florea la DNA, visul lui Tudorel Toader

După revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA în luna iulie 2018, ministrul de atunci, Tudorel Toader, a încercat în mod repetat numirea Adinei Florea la conducerea parchetului anticorupţie. Nominalizarea acesteia a venit după ce îi respinsese anterior pe toţi cei patru candidaţi care îşi depuseseră candidatura, printre care Florentina Mirică şi Marius Iacob, procurori DNA cu experienţă. La a doua serie de interviuri, Tudorel Toader o preferă pe Adina Florea în dauna lui Andrei Bodean, şeful DNA Constanţa, una dintre cele mai active direcţii teritoriale. Deşi procurorii CSM au avizat negativ nominalizarea acesteia, susţinând că are o capacitate de analiză şi sinteză redusă şi că prezintă „sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea”, ministrul Justiţiei a înaintat de trei ori propunerea sa preşedintelui Iohannis. Acesta a respins-o de fiecare dată.

Ministrul Toader a reuşit însă numirea unui şef în fruntea DIICOT în persoana lui Felix Bănilă, un procuror care s-a lăudat cu modul în care a instrumentat un dosar ce privea incendierea unor căpiţe de fân. Numit şef al procurorilor antimafia în iulie 2018, în ciuda opoziţiei a trei sferturi din procurorii din subordine, mandatul său avea să se încheie odată cu modul dezastruos în care DIICOT a instrumentat dosarul Caracal. Acesta şi-a prezentat demisia la începutul lunii octombrie.

    Predictibilitate nu e un alt cuvânt gol de conţinut. A avea un şef plin, cu toată autoritatea unei numiri oficiale, chiar contează enorm în acest domeniu Elena Calistru, analist politic

Dacă DIICOT nu are un şef plin de 2 luni, Parchetul General se află în poziţia asta de opt luni, după ce Augustin Lazăr şi-a încheiat mandatul iar Tudorel Toader nu a reuşit să găsească un alt înlocuitor înainte de a fi schimbat din funcţie. Situaţia DNA este cu mult mai critică, instituţia nu are un şef plin de la revocarea Laurei Kovesi, din iulie 2018, conducerea fiind asigurată interimat întâi de Anca Jurma iar acum de Nistor Călin.