Cum l-am simţit pe Regele Mihai

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Regele Mihai se bucură astăzi, 25 octombrie, de o binecuvântată etate 93 de ani. Ca în fiecare an îi sărbătoreşte într-o discreţie specifică, fără niciun fel de manifestări grandioase demne de un rege, fără surle şi trâmbiţe.

Familia Regală îl aniversează pe Majestatea Sa într-un mod unic şi special. Şi anume: îndreptându-se spre popor cinstind şi decorând personalităţi marcante ale societăţii româneşti.

La Castelul Peleş au fost decorati 17 români de valoare naţională printre care amintesc numele artistelor Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, Sofia Vicoveanca şi Maria Ciobanu, medicul de inimi Horaţiu Suciu de la Târgu Mureş, chirurgul Dan Mircea Enescu şi preşedintele Academiei Române Ionel Valentin Vlad. Câţi alţi sefi de stat ai României, de ziua numelui lor, şi-au îndreptat vreodată privirea şi preţuirea pentru popor onorând români care-şi iubesc ţara, profesia, vocaţia şi îşi dăruiesc întreaga viaţa slujirii acesteia? Câtă onoare, ca după 60 de ani de carieră, să fii decorată în numele Regelui şi să ai parte de un dineu în minunatul Castel Peleş !

            Astă seara, la Ateneu, alţi români, de astă dată cei tineri sunt preţuiţi şi sprijiniţi. Se împlinesc 7 ani de când Fundaţia Principesa Margareta a României organizează un concert regal caritabil tot de ziua Regelui. Sunt invitaţi Alexandra Dariescu, regina pianului şi dirijorul Tiberiu Soare iar pentru debutul concertului soprana Diana Alexe, mezzosoprana Cosmina Stancu si tenorul George Virban vor interpreta arii din  “La Traviata”, “Carmen” si „Linda di Chamounix”. Fondurile adunate la fiecare ediţie vor sprijini programul naţional „Tinere Talente” prin care „cei mai promiţăţori tineri artişti din domeniul muzicii clasice şi al artelor plastice, aflaţi la început de carieră şi în imposibilitatea de a se dezvolta pe viitor din motive financiare, vor primi burse de studiu, mentorat şi oportunităţi de promovare”.

Până acum peste 170 de tineri artişti plastici şi muzicieni au reuşit performanţe extraordinare cu susţinerea Fundaţiei. Gestul umanitar imediat a fost ca după Revoluţie, în 1990, Regele Mihai şi Principesa Margareta să înfiinţeze această fundaţie şi să dezvolte sute de proiecte în sprijinul copiiilor, bătrânilor şi sărmanilor.  

            Sunt doar două exemple a ceea ce face an de an de ziua sa, Regele Mihai. Se îndreaptă spre popor şi spre românii pe care îi iubeşte, acest Rege cu un destin de neînţeles şi nedrept care a răzbit prin multe suferinţe şi încercări până la această vârstă.  

Spre nefericirea şi ruşinea noastră suntem prea mult ignoranţi şi preocupaţi de nimicuri neglijând tocmai comorile naţionale. Spre nefericirea noastră, România şi-a creat alt destin, alegându-şi alţi conducători. Ne manifestăm fiecare nemulţumirea faţă de vremurile prezente dar rămânem pasivi, fără spirit civic şi responsabili şi îndrăznesc să afirm fără iubire de ţară …. Cei ce-şi iubesc ţara nu se pot comporta astfel. Căci iubirea nu te lasă indiferent şi nu te face păcătos. Iubirea te mobilizează, îţi dă speranţă şi credinţă şi te determină să acţionezi pentru adevăr şi bine, pentru pace şi bunăstare.  

Regele Mihai a fost educat pentru ţară, cu simţul datoriei supreme, al jertfei şi al iubirii.

La doar 19 ani era şeful statului şi capul oştirii. Care alt om de stat de astăzi a fost supus la astfel de atribuţii înalte în plină adolescenţă ? Eu nu cunosc niciunul. Când l-a arestat pe Antonescu avea doar 23 de ani. Ce alt om din întreaga Europă ori America la 23 de ani ar fi putut acţiona atât de inteligent şi abil cu mult curaj în condiţiile războiului mondial, al dictaturii lui Antonescu şi cu ruşii la graniţă. Într-un interviu din 1994 Regele admitea că „Războiul încă nu e sfârşit pentru Romania din cauza că încă nu s-a făcut dreptate în privinţa Bucovinei de nord şi a Basarabiei .

Regele Mihai a avut o educaţie aleasă, el însuşi provenind dintr-o familie şi un neam ales. Fără Carol şi Ferdinand poate acum eram vreo regiune a vreunui fost imperiu. Străbunicii Regelui au fost Regina Victoria a Regatului Unit, Frederic al III-lea al Germaniei, Maria Alexandrovna a Rusiei şi Regele George I al Greciei.

Să nu ne fie spre mirare când vedem gafele, erorile, actele nepricepute şi ilegale ale aleşilor căci ei sunt rezultatul oportunismului şi al corupţiei nevând nicio educaţie pentru ţară, nici simt al datoriei ori patriotism.

Ziua Armatei Române

25 octombrie este Ziua Regelui şi totodată Ziua Armatei Române, ziua în care ne amintim de eliberarea Transilvaniei de nord şi a ultimului oraş eliberat Carei. Nu e deloc o coincidenţă. Armata Romana s-a oprit. S-au decis aceste manevre tocmai pentru ca „eliberarea ultimei brazde de pământ românesc” să fie făcută de ziua regelui Mihai şi în onoarea sa, a comandantului suprem. Au trecut 70 de ani şi Regele nostru este încă printre noi şi pentru noi. Ne vom aminti de personalitatea Majestăţii Sale, de rolul său în istoria ţării noastre poate când va fi prea târziu.

Cum l-am simţit pe Regele Mihai

  Regele Mihai şi Familia Regală îşi deschid de multe ori pe an inimile către români. Regele îşi deschide uşa casei şi îi primeşte. Ca orice român simplu am fost bineprimit atât iarna în vremea sărbătorilor la reşedinţa de la Săvârşin cât şi vara la Palatul Elisabeta la Garden Party. Din întâlnirile trecute Majestatea Sa mi-a dezvăluit diferite aspecte ale aceleiaşi personalităţi. La evenimentele publice de la Bucureşti şi Londra, Regele, prin simpla sa poziţie îmi transmitea că am în faţă o persoană de o demnitate excepţională. Demnitatea şi integritatea morală sunt valori pe care cu greu le mai regăseşti în România, oriunde le-ai căuta. Regele nu impunea ci transmitea respect şi preţuire dar fără a te simţi mic şi distant. Nu era transcendent, nici rece şi nici nu avea gărzi de corp care să te sperie şi să nu te lase să faci un pas în faţă. Ce-i drept nu te poţi purta oricum în apropierea sa.

Mai apoi, oarecum uimitor dar deosebit de firesc, în casa sa personală, când am fost primit la Săvârşin am simţit prin generozitatea, blândeţea, zâmbetul şi gesturile de politeţe, un rege (îmbrăcat în haine modeste) care parcă contrazicea impozanţa regelui de la tribună. Am intrat atât de uşor în conversaţii scurte şi am dialogat deschis şi călduros de parcă ne cunoşteam de-o viaţă. Regele emana o bunătate cu fiecare gest de amabilitate şi curiozitate. Te simţeai ca în faţa unui prieten mai mare. Te simţeai bine şi în siguranţă. Te simţeai liniştit şi încărcat de spiritualitate.

Pe acest Rege îl iubesc!  La Mulţi Ani, Majestate!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite