Curtea de Apel Bucureşti motivează suspendarea decretului lui Iohannis în cazul Ciucă: Exista îndoială serioasă asupra legalităţii acestui decret

Nicolae Ciucă

Curtea de Apel Bucureşti arată că a suspendat decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul lui Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei deoarece există o îndoială serioasă asupra legalităţii actului, iar încălcarea legii produce perturbare gravă a activităţii Armatei.

"Există o îndoială serioasă asupra legalităţii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale", se arată în motivarea semantă de judecătorul Vasile Bicu de la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit publicaţiei Ziare.com.

Curtea de Apel a suspendat în 31 ianuarie decretul lui Klaus Iohannis de prelungire a numirii generalului Nicolae Ciucă la şefia Armatei, într-un proces deschis de MApN. Imediat după această decizie, ministrul Apărării, Gabriel Les, l-a împuternicit în această funcţie pe generalul-locotenent Laurian Anastastof. Administraţia Prezidenţială a declarat recurs împotriva acestei decizii pe 4 martie, potrivit portalului instanţei. Procesul nu a fost încă înregistrat la Înalta Curte.

„MApN a deschis două procese privind decretul emis de Klaus Iohannis de prelungire a numirii generalului Ciucă la şefia Armatei - unul de anulare a acestui decret şi cel de suspendare a aplicării acestuia, în care s-a pronunţat deja Vasile Bîcu. Suspendarea decretului este valabilă până când se va lua o decizie definitivă în primul proces, cel privind anularea decretului. Acest caz este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la magistratul Silviu Barbu, care de trei ori a vrut să se abţînă de la judecare. De două ori i s-a respins cererea, a treia solicitare este în discuţie”, scrie ziare.com.

Potrivit motivării, decretul nr. 1331/28 decembrie 2018 a fost emis fără a avea la baza propunerea ministrului Apărării Naţionale şi nici avizul prim-ministrului, procedura necesară la numirea în funcţie, magistratul susţinând că procedura de prelungire în funcţie pentru 1 an ar fi similară cu procedura de numire în funcţie pentru 4 ani. Astfel, concluzia Curţii de Apel Bucureşti a fost că există îndoieli privind legalitatea acestui decret, deoarece lipseşte propunerea ministrului şi avizul premierului. „Practic, judecătorul a aderat la teza MApN, potrivit căreia decretul a fost emis cu exces de putere, cu încălcarea normelor juridice care prevăd condiţiile cumulative obiective de prelungire a mandatului”, scrie sursa citată.

„Curtea apreciaza ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate conditiile prevazute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006", se arată în motivarae CAP.  (Articolului 39, alineatul 5): "Seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major al Apararii poate fi numit loctiitorul acestuia sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei.")

Judecătorul citează dintr-un articol privind numirea şefului Armatei, pentru un mandat de 4 ani şi susţine că aceste prevederi s-ar aplică şi în cazul prelungirii mandatului cu 1 an, însă  Iohannis a susţinut în Decretul nr. 1331 din 28 decembrie 2018 că a luat decizia de prelungire a mandatului lui Ciucă, după ce a luat act de lipsa unei propuneri de numire din partea ministrului Apărării.

Judecătorul Bicu scrie în motivare că Decretul 1331 a fost emis fără a avea la baza propunerea ministrului Apărării şi nici avizul prim-ministrului, iar procedura de la numire este valabilă şi la prelungirea în funcţie, chiar dacă textul de lege citat nu menţionează expres aceste condiţii în cazul prelungirii mandatului, ele se aplică având în vedere principiul simetriei actelor juridice, dar şi interpretarea gramaticală şi teleologică (teoria finalităţii, studiul scopurilor- n.red.) a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006.

"Legiuitorul nu a mai menţionat expres, din nou, condiţiile propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului şi pentru prelungirea mandatului, deoarece în cuprinsul aceluiaşi alineat a făcut-o în privinţa numirii. Repetarea aceloraşi condiţii în cuprinsul aceleaşi fraze ar fi afectat acurateţea exprimării legiuitorului", a scris magistratul.

„Dar, în situaţia în care a reglementat atât numirea şefului de Stat Major al Apărării pe o perioada de 4 ani, cât şi prelungirea mandatului cu până la un an, legiuitorul a dorit să se aplice ambelor instituţii (numirea şi prelungirea mandatului) aceleaşi condiţii. Nu a mai prevăzut expres aceste condiţii şi în cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subînţelese din reglementarea lor prin acelaşi alineat (chiar aceeaşi frază) ", se mai arată în motivare.

Administratia Prezidenţială a susţinut în timpul procesului că solicitarea de suspendare a decretului este inadmisibilă, fiind vorba de un act administrativ ce priveşte apărarea şi securitatea naţională.