Decizie istorică a Curţii Constituţionale. Persoanele de acelaşi sex căsătorite au dreptul de liberă circulaţie şi la şedere în România. Reacţia Asociaţiei ACCEPT

FOTO Adevărul

CCR a admis, miercuri, sesizarea legată de excepţia de neconstituţionalitate din Codul Civil, în cazul Coman-Hamilton, în sensul că persoanele de acelaşi sex căsătorite au drept de liberală circulaţie şi locuire în România. Plenul Curţii nu s-a pronunţat însă pe recunoaşterea căsătoriei celor doi.

UPDATE Asociaţia ACCEPT spune, după ce CCR a decis că articolul de lege privind recunoaşterea căsătoriilor gay este constituţional doar într-o anumită măsură, că statul român trebuie să recunoască mariajul încheiat în afara ţării, deoarece situaţia ambiguă duce la „fragmentarea dreptului la familie”, arată organizaţia. 

Potrivit unui comunicat de presă, asociaţia ACCEPT afirmă că Adrian şi Clau sunt „doar un pic căsătoriţi”. Prin urmare, statul român ar trebui să recunoască căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate peste graniţă, cu scopul asigurării dreptului la liberă circulaţie în Uniunea Europeană. 

Puteţi citi întreaga poziţie a asociaţiei ACCEPT aici.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a aplicat considerentele reţinute de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) în Hotărârea din 5 iunie 2018, în Cauza C-673/16, pronunţată ca urmare a cererii formulate de Curtea Constituţională a României din data de 29 noiembrie 2016, prin care au fost adresate instanţei europene întrebări preliminare cu privire la incidenţa Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora în materia căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex. 

„Plecând de la premisa că dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, garantat de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale, este un drept fundamental, având acelaşi domeniu de aplicare precum cel garantat de articolul 8 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi având în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex este susceptibilă să intre în sfera noţiunii „viaţă privată”, precum şi a noţiunii „viaţă de familie” la fel ca cea a unui cuplu heterosexual, care se află în aceeaşi situaţie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că ”articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca autorităţile competente ale statului membru a cărui cetăţenie o deţine cetăţeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de şedere pe teritoriul acestui stat resortisantului unui stat terţ, de acelaşi sex, pentru motivul că dreptul statului membru menţionat nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex”, se arată în comunicatul CCR.

 De asemenea, instanţa europeană a dispus că ”articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, resortisantul unui stat terţ, de acelaşi sex ca cetăţeanul Uniunii, a cărui căsătorie cu acesta din urmă a fost încheiată într-un stat membru conform dreptului acestui stat, dispune de un drept de şedere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statului membru a cărui cetăţenie o deţine cetăţeanul Uniunii”.

Curtea a arătat că, astfel cum reiese din cuprinsul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38, dreptul de şedere prevăzut la alineatul (1) al acestui articol se extinde asupra membrilor de familie care nu au cetăţenia unui stat membru, în cazul în care ei însoţesc ori se alătură cetăţeanului Uniunii în statul membru gazdă, dacă cetăţeanul Uniunii îndeplineşte condiţiile menţionate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) a aceluiaşi articol.

UPDATE Curtea Constituţională a României a decis astăzi că articolul 277, alineatele (2) şi (4) din Codul Civil este constituţional doar în măsura în care autorităţile naţionale recunosc căsătoriile gay încheiate în afara ţării strict în scopul liberei circulaţii a cetăţenilor europeni. Această prevedere a Codul Civil impune, în interpretarea CCR, ca statul român să recunoască căsătoriile între persoane de acelaşi sex pentru stabilirea reşedinţei cetăţenilor europeni şi a membrilor familiei lor, în ciuda interdicţiei generale impuse în acelaşi timp privind recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării.

„S-a admis în sensul că textele criticate sunt constituţionale în măsura în care se recunosc dreptul de liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei de miercuri a Curţii, citat de Mediafax.

Astfel statul trebuie să recunoască dreptul de şedere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetăţean UE. Curtea Constituţională a anunţat decizia astăzi, după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a luat aceeaşi hotărâre acum trei săptămâni.

***

Ştirea iniţială: Curtea Constituţională a României va a relua, miercuri, dezbaterile pe marginea sesizării referitoare la nerecunoaşterea căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, după decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton.

Potrivit Mediafax, sesizarea este legată de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, la începutul lunii iunie, că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

Pe 29 noiembrie 2016, judecătorii CCR suspendaseră dezbaterile, pentru a cere un punct de vedere de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoaşterii căsătoriei.

Coman şi Hamilton s-au căsătorit în Belgia

Adrian Coman şi Clai Hamilton s-au cunoscut în 2002 la New York şi au format un cuplu stabil timp de opt ani. În 2009, Adrian a plecat din New York pentru a lucra la Parlamentul European, în Bruxelles. Un an mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească în Belgia. În 2012, Adrian Coman şi-a încheiat contractul la Parlamentul European şi a început să îşi caute de lucru în Belgia şi Statele Unite, luând în calcul şi varianta de a veni în România, unde avea părinţi, rude şi prieteni. A mers la Consulatul României din Bruxelles pentru a transcrie certificatul de căsătorie, lucru necesar pentru a cere rezinţa în România pentru partenerul său.