Alina Bica, achitată în dosarul retrocedărilor frauduloase de la ANRP. Dorin Cocoş, condamnat la 3 ani cu executare. Decizia nu este definitivă

Alina Bica FOTO Mediafax

Curtea Supremă a decis vineri achitarea fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, acuzată de abuz în serviciu şi luare de mită în dosarul retrocedărilor frauduloase de la ANRP. În acelaşi dosar, Dorin Cocoş a fost condamnat la 3 ani şi o lună cu executare şi confiscarea sumei de 19 milioane de euro.

Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea şi în prezent eliberat condiţionat în dosarul Microsoft, a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare, în dosarul ANRP, dar pentru că această pedeapsă este contopită cu o alta, judecătorii l-au condamnat la 3 ani şi o lună de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. În plus, instanţa a decis şi confiscarea sumei de 10 milioane de euro de la omul de afaceri Dorin Cocoş, sumă despre care procurorii au susţinut că a fost solicitată de la milionarul Gheorghe Stelian. În plus, judecătorii au decis ca măsură de siguranţă, confiscarea specială a sumei de 9.000.000 euro faţă de Dorin Cocoş. Astfel instanţa a dispus confiscarea a 19 milioane de euro din averea omului de afaceri.

Fiul lui Dorin Cocoş, Alin Cocoş, a fost achitat.

Judecătorii de la Curtea Supremă i-au achitat pe majoritatea membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, printre care se număra şi Alina Bica, reprezentanta Ministerului Justiţiei.

Instanţa a decis în schimb condamnarea celor din conducerea acestei comisii: Crinuţa Dumitran, preşedintele acestei comisii şi adjunctul său, Sergiu Diacomatu, au fost condamnaţi la câte 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiarul despăgubirilor supraevaluate, a fost condamnat la 6 ani de detenţie.

În ceea ce priveşte despăgubirile, instanţa i-a obligat pe cei trei condamnaţi la plata a 218 milioane de lei.

Decizia instanţei nu este definitivă.

******

În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

La ultimele termene, avocatul Alinei Bica, aflată în prezent în Costa Rica, a depus mai multe cereri pentru ca fosta şefă DIICOT să fie audiată în acest dosar prin videoconferinţă sau comisie derogatorie. Acesta a invocat mai multe motive care să justifice absenţa clientei sale de la audieri, de la motive de sănătate la invocarea statutului de refugiat politic. Judecătorii de la Curtea Supremă au respins toate aceste cereri considerând că documentele depuse de avocatul fostei şefe DIICOT nu dovedeau imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces şi nici că ar beneficia de statutul de refugiat.

"Actele medicale prezentate nu dovedesc imposibilitatea de prezentare. Instanţa constată că Alina Bica nu are statutul de refugiat, ci are un carnet provizoriu al solicitantului cu valabilitate până le 30 ianuarie 2019", a anunţat preşedintele completului de judecată. 

La ultimul termen al din dosarul retrocedărilor frauduloase de la ANRP, procurorii au cerut pedepse cu închisoarea orientate către maximul prevăzut de lege şi pentru membrii comisiei ANRP, la fel ca şi pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, cel care, potrivit acuzaţiilor, ar fi beneficiat de o despăgubire supraevaluată cu peste 60 de milioane de euro.

În ceea ce-i priveşte pe Dorin Cocoş, acuzat de trafic de influenţă, dare de mită şi complicitate la dare de mită, şi a fiului acestuia Alin Cocoş, acuzat de complicitate la dare de mită, procurorul de caz a cerut pedepse mai mici, cerând instanţei să ţină cont atât pentru faptul că aceştia şi-au recunoscut faptele de care sunt acuzaţi, iar în cazul lui Alin Cocoş, şi pentru că a dat un denunţ într-un alt dosar. Dacă în cazul acestuia din urmă procurorii au cerut o pedeapsă cu suspendare, în cazul lui Dorin Cocoş aceştia au cerut o pedeapsă cu închisoarea cu executare.

În plus,procurorii anticorupţie au cerut confiscarea terenului din Snagov pe care Alina Bica l-ar fi primit prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, dar şi a sumei de 10 milioane de euro de la Dorin Cocoş.

DNA a mai cerut instanţei obligarea inculpaţilor la plata în solidar a aproximativ 300 de milioane de lei.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.  

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.

În decembrie 2014, Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, a fost trimisă în judecată în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefa a ANRP, Sergiu Diacomatu şi Remus Baciu, foşti vicepreşedinţi ai instituţiei, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoş George Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru. Gheorghe Stelian şi expertul evaluator Emil Nuţu au fost, de asemenea, trimişi în judecată. 

Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din Bucureşti supraevaluat cu 62 de milioane de euro.

În acest dosar a fost arestat şi omul de afaceri Dorin Cocoş, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.