Curtea Supremă sesizează Curtea Constituţională în ceea ce priveşte modificările la Codul Penal

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât joi sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra modificărilor aduse Codului Penal ce au fost aprobate marţi în Camera Deputaţilor.

Concret, „judecătorii Înaltei Curţi s-au constituit în Secţii Unite, în vederea discutării oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, cu privire la  Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal”, se arată într-un counicat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

În urma consultărilor, „Secţiile Unite ale Curţii Supreme au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal”, se precizează în comunicat.

De asemenea, în sesizarea trimisă CCR, Înalta Curte arată că s-ar putea înţelege că persoanele exceptate prin modificările din Codul penal sunt deasupra legii.

”Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum şi ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531din Codul penal s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept", notează Curtea Supremă în sesizarea trimisă CCR.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de cameră decizională,  un proiect de lege, amendat pe sub mână, prin care parlamentarii, preşedintele ţării şi profesiunile liberale sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Această modificare apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 74 din Codul Penal. DNA susţine că parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar fi achitaţi, iar cei din închisoare eliberaţi.

Parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în închisoare, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, avertizează DNA într-un comunicat transmis marţi seară, făcând referire la modificările aduse Codului Penal.


Miza acestor modificări este una imensă. Prin scoaterea acestor categorii din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetati de DNA sau Parchet pentru fapte de coruptie care se aplică funcţionarilor publici, de exemplu abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Modificarile au fost făcute în miez de noapte de către Comisia Juridică, într-o şedinţă ţinută pe ascuns. Pretextul oficial pentru modificarea Codului Penal a fost o iniţiativă legislativă din 2011, care prevedea eliminarea din Codul Penal a unei prevederi declarate neconstituţionale.Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

Pedeapsă mai blândă

Un alt amendament controversat este scăderea pedepselor pentru infracţiunea de conflict de interese de la 5 ani, fără posibilitatea amenzii, la 3 ani sau amendă. În forma veche, articolul 253 din Codul Penal defineşte conflictul de interese astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II (…) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă“.

Acum, în forma „înbunătăţită“ de Comisia juridică, articolul 253 prevede următoarele
„Fapta persoanei care (…) îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei“.

ANI: Lovitură statului de drept
Horia Georgescu, directorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), consideră că parlamentarii au găsit o nouă modalitate de a-şi construi o „super-imunitate“. „Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care daca va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO“, a arătat Horia Georgescu.

Revin insulta şi calomnia
Conform raportului comisiei,votat în Camera Deputaţilor,  insulta se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de lei. Pedeapsa se aplică pentru atingerea adusă reputaţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau oricare alte mijloace sau prin expunerea la batjocură, precum şi dacă i se atribuie acesteia un defect, o boală sau infirmitate care nu sunt relevante.

Calomnia se pedepseşte cu amendă de la 500 la 13.000 de lei şi vizează afirmarea în public, despre o persoană, a unei fapte care, dacă ar fi adevărată, ar expune-o pe aceasta la o sancţiune administrativă sau penală ori dispreţului public.

Crin: O decizie foarte corectă

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, crede că este corectă modificarea legii privind regimul în care sunt cercetaţi parlamentarii.

 "Parlamentarii pot fi anchetaţi, parlamentarii însă nu sunt funcţionari publici, cred că ăsta este un lucru evident pentru toată lumea şi faptul că până acum ei erau asimilaţi funcţionarilor publici era un lucru nefiresc, care nu se regăseşte nicăieri în lumea democratică şi care, din fericire, prin această modificare a fost schimbat. Deci, este foarte corectă. Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii - aşa cum iar aţi început dumneavoastră, unii, să titraţi - au vreo superimunitate. Regimul parlamentarilor este exact acelaşi în faţa legii, în faţa Statutului Senatului şi Camerei, dar ei nu sunt funcţionari publici".

El a precizat că cercetările în ceea ce priveşte conflictul de interese vor putea fi derulate în continuare.

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, liderul PNL a justificat eliminarea acestei infracţiuni în cazul parlamentarilor.

"Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla - Doamne, fereşte! - ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupţie, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmpla. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?", a afirmat Antonescu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite