De-a bani ascunselea

Ce ghinion, ar spune prezidentul! După ultimele estimări, o bogăţie estimată între 21 şi 32 de milioane de milioane (trilioane) de dolari este ascunsă, neimpozitată sau impozitată superficial, în locaţii secrete din întreaga lume. Toată această masă monetară este protejată de secretul bancar, pentru a genera activităţi ilicite sau fluxuri financiare ilegale sau abuzive.

În această ascunzătoare mondială s-au băgat cu totul, până peste cap, preşedinţi, staruri, bănci, speculanţi, aventurieri. Oriunde, într-un colţ uitat de lume, autorităţile închid ochii, acolo se şi înfiinţează, sub soarele calm al respectabilităţii, firmele fantomă. Scopul lor e unul clar, implacabil. Bani. Mulţi bani negri. Bani care nu circulă, nu generează alţi bani printr-un circuit economic „sănătos“, ci sunt, exclusiv, o gigantică escrocherie care ajută posesorii să îşi lărgească averea: trebuie feriţi de lumina soarelui. Cam treizeci de trilioane, de un milion de ori mai mulţi decât ar fi nevoie pentru a mulţumi un milion de cei mai excentrici mână-spartă ai lumii – şi tot nu-s de ajuns.

Nu întâmplător am pus între ghilimele sănătatea circuitului economic. Pentru că despre această sănătate perversă ne vorbesc de ne ameţesc bancherii şi propagandiştii. Trebuie curbe de sacrificiu, poporul să facă bine şi înţeleagă necesitatea, mărim aceste taxe cu inima grea, macrostabilitatea cere salarii mici, suntem doborâţi de asistaţi, pensionarii nu se mai satură, e prea puţină muncă… Când colo, ce să vezi? Bani sunt destui. Doar au fost retraşi frumuşel de pe piaţă, au ieşit din circuitul fiscal „sănătos“ (na, cred că m-am molipsit), băgând popoare întregi în ceaţă şi nenorocind generaţii întregi. Nu mă miră prea tare dosirea asociată regimurilor dictatoriale. Un dictator ştie prea bine cum se dă o lovitură de stat, de aia pune bani cenuşii pentru zile negre. E explicabil ce a făcut Putin (am zis doar „explicabil“, nu şi admirabil) şi, odată cu el, prinţii deşertului. Dar semnalul cel mai toxic al acestei afaceri e intrarea băncilor în joc. Într-un film de animaţie pentru copii, realizatorii au pus pe frontispiciul iadului sigla lui Goldman Sachs. Ştiau ei ce ştiau. Jurnalistul Cristian Crisbăşan rezumă, cu tristeţe, spectacolul:

„Cum era aia cu sistemul bancar care trebuie protejat politic de consecinţele legale ale abuzurilor pe care chiar el le comite împotriva milioanelor de oameni prostiţi cu credite vicioase? «Criza financiara»? Francii elveţieni? Datoriile Greciei întemeiate pe speculaţiile financiare ale unei bănci americane în colaborare cu politicienii greci corupţi? Ipotecarele? Şi, desigur, întotdeauna, numai omul simplu este sacrificat şi plăteşte: cu casa, cu slujba, cu sănătatea, cu viaţa.“ Nu, nu-i teoria conspiraţiei. Ce, hoţii conspiră sau se acoperă?

Jurnaliştii de la RISE Project plusează: „…marile bănci par să fie pilonul de bază al acestor construcţii offshore complexe şi greu de urmărit. Documentele atestă existenţa a peste 15.300 de companii pe care băncile le-au înregistrat ca să ascundă averile clienţilor, câteva sute fiind create chiar de către giganţii internaţionali HSBC şi UBS“. Aveţi puţintică răbdare: 11 milioane de documente sunt doar începutul. Vai de mama noastră ce început! Dar, dacă mai aud vreodată cuvinte ca prudenţă financiară, macrostabilitate, venit minim, salarii competitive, pun mâna pe bâta de baseball.