De ce coronavirusul ucide cu precădere bărbaţii

Femei, bărbaţi şi copii se infectează cu noul coronavirus. Adesea, însă, bărbaţii au simptome mai grave şi mor în număr mai mare după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2. Femeile şi copiii sunt mai puţin periclitaţi.

După debutul pandemiei s-a născut bănuiala că bărbaţii au de suferit mai mult în urma contaminării cu noul coronavirus. Fiindcă bărbaţii au mai puţină grijă de sănătatea lor, mulţi sunt fumători şi dau mai puţină atenţie alimentaţiei. Mai ales vechea generaţie duce un stil de viaţă mai puţin sănătos. În plus, când nu se simt bine, ei amână destul de mult vizita la medic.

Datele colectate din peste 20 de ţări în cadrul studiului Global Health 50/50 confirmă faptul că rata infecţiilor în rândul femeilor nu diferă de cea a bărbaţilor, numai că, în multe cazuri, bărbaţii se îmbolnăvesc mai grav şi mor în număr mai mare de COVID-19. Din totalul deceselor, aproximativ o treime până la două treimi sunt bărbaţi. Situaţia are legătură directă şi cu starea de sănătate a persoanelor decedate. Comparativ cu femeile, bărbaţii suferă, în număr mai mare, de afecţiuni cardiovasculare. 

Decisivă este şi vârstă: conform Institutului Robert Koch (RKI), în toate categoriile de vârstă, până inclusiv în cea a persoanelor de 70 până la 79 de ani, mor anual cel puţin de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei. Abia după aceea situaţia se echilibrează, pentru ca, începând cu categoria de vârstă 90-99 de ani, raporturile să se inverseze. O explicaţie ar putea fi faptul că numărul femeilor în vârstă este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor. 

Receptorul ACE2 - principala poartă?

Un rol major l-ar putea juca receptorul uman ACE2, care serveşte drept poartă pentru bolile cauzate de coronavirusuri, COVID-19, SARS şi MERS. Şi în cazul MERS, bărbaţii au fost afectaţi în număr mai mare decât femeile, afirmă Bernhard Zwißler, director al Centrului pentru Anesteziologie din cadrul clinicilor LMU.

Coronavirusul foloseşte receptorul ACE2 drept portiţă spre celula gazdă

Conform unui studiu al University Medical Center Groningen, organismul bărbaţilor ar conţine receptorul ACE2 într-o concentraţie mai mare. Descoperirea a fost făcută în timpul testelor efectuate privind o posibilă legătură între receptorul ACE2 şi insuficienţa cardiacă în formă cronică. Bernhard Zwißler spune că, în prezent, se investighează dacă nu cumva administrarea inhibitorilor ACE, sub forma terapiei anti-hipertensive, stimulează celulele să formeze receptorul ACE2 în concentraţii mai mari şi, prin urmare, persoanele în cauză să fie mai predispuse la infecţii. Până acum, această teorie nu a putut fi confirmată.   

Protejează estrogenul şi sistemul imunitar mai puternic al femeii?

Sistemul imunitar al femeii este mai puternic comparativ cu cel al bărbatului graţie estrogenului – principalul hormon feminin care stimulează sistemul imunitar, astfel încât organismul luptă mai repede şi mai eficient cu bolile. Testosteronul mai degrabă inhibă sistemul natural de apărare a organismului.

În principiu, sistemul imunitar al femeii reacţionează mai repede şi mai puternic la infecţiile virale, afirmă virologii. În schimb, reprezentantele sexului frumos suferă mai des de afecţiuni autoimune – situaţie ce ar putea duce la complicaţii în cazul contaminării cu COVID-19. La rândul lor, factorii genetici ar mai fi în avantajul femeilor, explică pentru DW virologul Thomas Pietschmann. „Unele gene relevante pentru imunitate, de exemplu cele responsabile cu detectarea agenţilor patogeni pe care este codat cromozomul X“, spune specialistul. Femeile deţin doi cromozomi X, pe când bărbaţii numai unul.

India – un caz aparte

În mod surprinzător, cercetările efectuate în India indică un risc de deces mai mare, cauzat de COVID-19, în rândul femeilor de acolo. Rata mortalităţii este de 3,3% în cazul femeilor şi de 2,9% la bărbaţi. În categoria de vârstă 40-49 de ani, 3,2% din femeile infectate au murit, pe când, în rândul bărbaţilor a fost de doar 2,1%. În categoria de vârstă 5-19 ani au murit numai femeile bolnave. Cercetătorii se concentrează acum pe motivele acestei stări de fapt. Se presupune, între altele, că femeile ar fi mai grav afectate din cauza situaţiei demografice din India – ţară în care femeile în vârstă sunt superioare numeric bărbaţilor. În plus, sănătăţii femeii i se acordă o importanţă mai mică în India comparativ cu cea a bărbatului.

Femeile din India merg mai rar la medic şi încearcă să se trateze acasă prin metode naturiste. Bolile grave sunt detectate sau tratate destul de târziu.

„Este neclar cât de mult contribuie factorii biologici şi cât cei sociali. În India, sexul persoanei poate fi un factor critic“, a declarat pentru BBC, SV Subramanian, profesor la Universitatea Harvard. În 1918, în India au murit de gripă spaniolă mai multe femei decât bărbaţi. Femeile au fost mai predispuse la infecţie din cauză că multe erau subnutrite, trăiau în condiţii insalubre şi fiindcă ele aveau grijă, în cele mai multe cazuri, de bolnavi.

Prin strănut se poate răspândi cu uşurinţă coronavirusul

De ce copiii sunt mai puţin în pericol?

În mod curios, copiii sunt mai puţin afectaţi de noul coronavirus. Comparativ cu adulţii, micuţii au simptome uşoare sau deloc. Din cele peste 8800 de decese înregistrate în Germania de la începutul pandemiei, doar trei persoane au avut vârsta sub 18 ani.

Specialiştii presupun că, în cazul copiilor mici, acţionează „sistemul nespecific“ cu care s-au născut. Fetuşii şi mai târziu bebeluşii, prin laptele mamei, beneficiază de protecţie contra primilor agenţi patogeni. Din sistemul de apărare fac parte, de exemplu, între altele, fagocitele şi celulele NK - un tip de limfocite citotoxice care acţionează rapid contra celulelor infectate viral. Această imunizare pasivă este suficientă până când copiii şi-au format propriul sistem imunitar, adică în jurul vârstei de 10 ani. Sistemul imunitar este capabil să înveţe, pe tot parcursul vieţii individului, agenţii patogeni noi.

Nu copiii sunt cei care răspândesc virusul

În cazul COVID-19, rata contaminărilor se deosebeşte, pe categorii de vârstă, de alte boli infecţioase, la care copiii sunt principalul mediu de răspândire.

De data acesta, nu este cazul – arată un studiu realizat la cererea administraţiei landului federeal Baden-Württemberg. Analiza serveşte acum drept principal argument pentru revenirea, cât mai grabnic, la normalitate în ce priveşte funcţionarea grădniţelor şi şcolilor, în condiţiile respectării normelor de igienă.

Neclar este răspunsul la întrebarea dacă micuţii infectaţi sunt la fel de contagioşi ca adulţii purtători. Conform unui studiu al virologului Christian Drosten, de la spitalul Charite din Berlin, copiii ar avea la fel de mulţi viruşi pe căile respiratorii ca şi adulţii. La acelaşi rezultat au ajuns şi alte studii internaţionale.

În orice caz, prezenţa virusurilor pe căile resipiratorii nu reprezintă şi o dovadă că aceştia ar putea fi transmişi cu uşurinţă altor persoane. Deoarece micuţii prezintă mai rar simptome, deşi sunt infectaţi, se deduce că nu transmit cu uşurinţă virusul altor oameni - explică pediatrii şi specialiştii în igienă. 

Alexander Freund - Deutsche Welle