De ce au fost achitaţi inculpaţii din Dosarul ANRP 2: Numirile în funcţiile de conducere erau politice, iar Codul Penal a fost modificat

Modificările aduse Codului Penal în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu şi faptul că unii funcţionari publici sunt numiţi politic în funcţie, nefiind nevoie ca aceştia să aibă studii de specialitate sunt două dintre argumentele pentru care jucecătorii de la Înalta Curte au decis să îi achite pe mulţi inculpaţi din Dosarul ANRP 2.

„Adevărul” prezintă raţionamentul juridic prin care magistraţii de la Curtea Supremă au ales să îi absolve de răspundere penală pe majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată în dosarul privind acordarea despăgubirilor supraevaluate la Autoritatea Naşională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Astfel, membrii Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor, care iniţial fuseseră condamnaţi la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), au primit decizii de achitare la ICCJ.

Este vorba de şefa ANRP şi preşedinte al Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor, Ingrid Zaarour, de actuala avocată Ingrid Mocanu, pe acea vreme vicepreşedinte ANRP, Mihnea Remus Iuoraş, vicepreşedinte ANRP sau de Horia Georgescu, fost şef al ANI.

„Infracţiunea de abuz în serviciu este reglementată de Noul Cod Penal (…). Noua reglementare a menţinut dispoziţiile relative la subiectul activ al infracţiunii, care, în continuare, rămâne calificat, prin calitatea de funcţionar public, (…) respectiv persoana asimilată funcţionarului public sau o persoană  care exercită o însărcinare în cadrul unei presoane juridice (…). Unica modificare de conţinut priveşte urmarea imediată a acţiunii/inacţiunii prin care se realizează elementul material al infracţiunii, în sensul că, în noua reglementare sunt vizate doar două urmări, în loc de trei”, arată judecătorii.

Astfel, în legea veche, pe lângă o vătămare a intereselor legale ale unei persoane sau o pagubă adusă patrimoniului unui organ sau al unei instituţii, era şi „tulburarea însemnată adusă bunului mers al unui organ sau instituţie de stat ori a unei alte unităţi (…)”.

A treia prevedere, eliminată din Codul Penal

„Situaţia premisă, în structura infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, constă în preexistenţa competenţei unui serviciu funcţionând la o instituţie de stat de a efectua, din oficiu sau la solicitare, acte privitoare la interesele publice. Fără acestă situaţie premisă nu se poate concepe şi săvârşi infracţiunea”, notează magistraţii.

În motivare judecătorii arată, pe larg, ce înseamnă noţiunile de „omisiune”, „inacţiune”, ce se înţelege, în sensul deciziei Curţii Constituţionale, sintagma „îndeplineşte sau îndeplineşte defectuos”.

„Pentru existenţa elementului material este necesar şi obligatoriu ca omisiunea de a îndeplini un act sau comisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos, să fie săvârşită de un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu”, arată magistraţii.

Astfel, Înalta Curte a analizat dacă inculpaţii din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor aveau sau nu atribuţii de serviciu în a verifica valoarea acestor despăgubiri şi erau obligaţi de lege să facă o analiză detaliată.

„Se constată că pentru numirea unor persoane în funcţiile de conducere din cadrul ANRP, care făceau parte de drept din comisie, nu era necesară vreo condiţie de studii sau specializare, numirile fiind făcute pe criterii politice”, notează magistraţii.

Astfel, cei care făceau parte din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competenţă în evaluarea propriatăţilor imobiliare şi nu înţelegeau toate mecanismele prin care se fac evaluările din acest domeniu.

„Se observă că legiuitorul (n.r. – Parlamentul) nu a impus vreo condiţie specială, de studii de specialitate, pentru persoanele care erau numite în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (reprezentantul Secretarului General al Guvernului, câte doi reprezentanţi din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi ai Ministerului Justiţiei). Astfel se reţine că majoritatea membrilor comisiei aveau la bază studii superioare în domeniul juridic”, se arată în motivare.

Condamnări grele la fond, achitări „pe bandă” în apel

Pe data de 8 octombrie 2019, fostul şef al ANI Horia Georgescu a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în dosarul privind despăgubirile de la ANRP.

ICCJ a admis, totodată, apelurile formulate de alţi inculpaţi din dosar, printre care fostul preşedinte al ANRP Ingrid Zaarour şi fostul vicepreşedinte ANRP Ingrid Mocanu, ambele achitate pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Alte achitări în proces au obţinut Cătălin Canangiu, Gheorghe Vişoiu, Cornel Drulă şi Neculae Nistor.

Pe data de 14 februarie 2018, la fond, Horia Georgescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare, Ingrid Zaarour (preşedinte al ANRP) - 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare, Mihnea-Remus Iuoraş (vicepreşedinte ANRP) - 4 şi 6 luni ani cu executare, Ingrid Popa-Mocanu (vicepreşedinte ANRP) - 4 ani cu executare, Remus Baciu (vicepreşedinte ANRP) - 6 ani şi 4 luni cu executare, Cătălin Canagiu (reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice) - 4 ani închisoare cu executare.

O „gaură” de 85 de milioane de euro

La 12 ianuarie 2015, ANRP a sesizat DNA cu privire la faptul că, în 2009, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la instituţie ce a avut ca obiect fundamentarea şi utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.

Potrivit DNA, cei opt membri ai comisiei au emis în cazul a trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi contrare prevederilor legale.

Scopul demersurilor a fost supraevaluarea imobilelor menţionate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat şi a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului statului român de peste 84,5 milioane euro.