De ce magistraţii au amânat liberarea condiţionată a lui Cristi Borcea: „Se foloseşte de familie ca un tertip, pentru a putea scăpa cât mai uşor de răspundere”

Cristi Borcea

Faptele grave pentru care a fost condamnat Cristi Borcea la şase ani şi patru luni de detenţie în dosarul „Transferurilor”, prejudicul mare creat statului şi faptul că şi-a nesocotit familia atunci când a încălcat legea au fost motivele pentru care Tribunalul Ilfov a decis să respingă cererea de liberare condiţionată. Borcea poate face o nouă cerere de liberare după datad e 23 aprilie 2018.

„Instanţa constată gravitatea deosebită a faptelor comise, prejudiciul mare creat şi, faţă de toate acestea, timpul petrecut de condamnat în penitenciar apare ca vădit insuficient pentru a se putea considera în vreun fel atins scopul pedepsei aplicate. Mai mult, pedeapsa aplicată de instanţă este o pedeapsă mare, executarea urmând să expire la data de 30 decembrie 2019, acest termen fiind scurtat deja faţă de aprecierea iniţială a judecătorului fondului ca urmare al zilelor câştig acordate prin legea recursului compensatoriu, aspect exterior voinţei sau meritului deţinutului”, arată Tribunalul Ilfov. 

Tribunalul Ilfov a respins pe 23 octombrie  cererea deeliberare condiţionată a lui Cristian Borcea. Decizia magistraţilor Tribunalului Ilfov este definitivă. Cristian Borcea va mai putea depune o nouă cerere de eliberare condiţionată  pe 23 aprilie 2018. 

„Lipsă totală de respect”

Magistraţii au constatat că Cristi Borcea a îndeplinit fracţia pentru a  fi liberat condiţionat la limită,  „a dat dovadă de un comportament normal,  este o persoană civilizată cu studii superioare care însă s-a folosit cu abilitate de această împrejurare tocmai pentru a putea comite infracţiuni extrem de grave, prin nesocotirea situaţiei sale familiale pe care acum o clamează în apărare, a dovedit o lipsă totală de respect faţă de organele de urmărire penală şi faţă de instanţele care l-au condamnat plătind prejudiciul după ce nu a mai avut altă posibilitate – ştiindu-se vinovat ca reprezentare subiectivă - , şi execută o pedeapsă mare în regim de detenţie”. 

Recompesele, ignorate 

În ceea ce priveşte multitudinea de recompense acordate Lui Borcea, instanţa le-a aprecia ca fiind evident circumstanţe în favoarea acestuia însă, aşa cum a arătat şi parchetul în acord cu chiar avocatul, acestea reflectă doar un comportament şi o conduită normală în cauză. 

Instanţa a avut în vedere recompensele acordate lu Borcea ca fiind o stare de normalitate în favoarea acestuia pe de o parte , însă şi prin raportare la durata lungă a detenţiei – începând cu 04 martie 2014 la zi pe de altă parte. „Dealtfel, profilul moral şi comportamental al infractorilor ce comit astfel de fapte de tip «White collar» (Gulere albe-nr) este unul de obicei bun în mediul carceral însă aceasta nu poate să releve în mod automat şi o reeducare pe măsură reţinându-se doar acest aspect în mod singular şi fără a-l corobora cu nici măcar o singură altă împrejurare personală. Ori, pericolul faţă de ordinea de drept pe care-l reprezintă  astfel de infractori care nu au comis simple infracţiuni de drept comun pentru a-şi asigura un produs infracţional ocazional nu poate fi, în mod evident , ignorat de către prezenta instanţă”,a  motivat instanţa.  

În aceste cazuri produsul infracţional este de regulă mult mai consistent, se dobândeşte ca urmare a stăpânirii unor cunoştinţe infracţionale bine puse la punct şi este vătămător  „nu doar la nivelul unei singure persoane, ci chiar la nivelul întregii societăţi”. „Astfel fiind, în cauză pericolul are o natură diferită de cel reprezentat de faptele comise cu violenţă, fiind de asemenea unul extrem de ridicat şi , prin urmare, instanţa nu-şi poate forma convingerea privind o reală reeducare doar prin afişarea unui comportament lipsit de sancţiuni, autorii unor astfel de infracţiuni fiind de obicei persoane instruite şi periculoase pe măsură”, a motivat Tribunalul Ilfov. 

Situaţia familială, situaţie de agravare

Instanţa a analizat şi faptele pentru care a fost condamnat Borcea, şi care au fost considerate „extrem de grave şi au fost comise cu participaţie majoră de către acesta astfel că nu pot fi omise a fi avute în vedere în contextul tuturor condiţiilor de îndeplinit în prezenta cauză”. „Privitor la situaţia familială a deţinutului (7 copii în întreţinere din care 6 minori) instanţa constată că aceasta nu se circumscrie nici unui criteriu de analizat la aprecierea oportunităţii acordării liberării condiţionate unui condamnat”, arată judecătorii.

Chiar şi aşa, susţine Tribunalul Ilfov, aceasta ar trebui  privită ca o cauză de agravare a situaţiei sale deoarece condamnatul, la data comiterii faptelor, a acţionat cu extrem de mare uşurinţă, nesocotind posibilitatea de a fi sancţionat pentru faptele reprobabile pe care le comite şi acceptând totuşi producerea rezultatului vătămător, fără a-şi lua în considerare câtuşi de puţin familia. „Acum, din poziţia delicată în care se află, se constată că foloseşte această situaţie în mod invers, ca un tertip, invocând-o pentru a putea scăpa cât mai uşor de răspunderea penală. Acest aspect este, în opinia instanţei un indicator privind profilul moral al deţinutului Borcea Cristian”, a explcat Tribunalul Ilfov. 

Despre prejudiciu, trebuia să-l achite din timp

De asemenea, împrejurarea că Borcea a achitat prejudiciul nu este unul dintre criteriile de apreciere în cadrul liberării condiţionate, deoarece legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză este cea veche – care nu prevede un astfel de criteriu.

„Totuşi, deşi în cauză instanţa ar fi putut aprecia achitarea integrală a prejudiciului ca fiind un început de dovadă temeinică de îndreptare, chiar prin raportare la vechea legislaţie mai favorabilă, se constată că acesta a fost achitat la aproape un an după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, astfel că deţinutul, deşi a beneficiat direct şi continuu de produsul infracţiunii, nu a înţeles, ştiindu-se vinovat, să achite prejudiciul nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecăţii în primă instanţă, nici în cursul judecăţii în calea de atac, ci doar în cursul executării”, mai arată Tribunalul Ilfov. 

„Astfel fiind, instanţa nu poate aprecia decât în sensul că deţinutul a sperat cu uşurinţă că va putea eluda consecinţele legale şi se va bucura astfel de produsul infracţiunii până în ultima clipă şi doar ulterior, după scurgerea unui timp relativ lung în care a conştientizat situaţia în care se află, a înţeles să achite prejudiciul cauzat Statului şi celorlalţi debitori şi aceasta doar pentru a beneficia de o situaţie mai bună şi de a scăpa mai lesne de rigorile legii. Prin urmare nici această situaţie nu poate fi apreciată de instanţă ca fiind în favoarea condamnatului Borcea Cristian”, au conchis magistraţii. 

Condamnările

În martie 2014, în dosarul ”Transferurilor de jucători” au fost condamnaţi Ioan Becali şi Cristian Borcea la câte şase ani şi patru luni de închisoare, Victor Becali la patru ani şi opt luni de închisoare, George Copos la trei ani şi opt luni de închisoare, Mihai Stoica la trei ani şi şase luni de închisoare, Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare, iar Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu la câte trei ani şi patru luni de închisoare.

Dintre cei opt oameni din fotbal mai sunt încarceraţi Victor Becali şi Cristian Borcea, ceilalţi fiind eliberaţi condiţionat.

Magistraţii Tribunalului Ilfov au respins în 16 august cererea de liberare condiţionată a fostului impresar de fotbal Victor Becali şi au stabilit termen pentru o nouă cerere de liberare în noiembrie 2017.