De ce nu mai merge Iohannis la Chişinău?

Al doilea arc de triumf ca mărime din spaţiul românesc, încă o necunoscută pentru Preşedinte

Amânarea vizitei preşedintelui la Chişinău ridică multe semne de întrebare privind angajamentul lui Iohannis în problema basarabeană şi actuala criză politică din Republica Moldova. După aproape două luni de la alegeri, basarabenii nu au putut crea o coaliţie de guvernământ iar anunţul făcut de cancelaria prezidenţială confirmă ipoteza unui uriaş impas politic.

Ceea ce trebuia să fie prima vizită în afara hotarelor României pentru noul preşedinte, la Chişinău, se amână pe un termen nedeterminat. Iniţial, vizita era programată pentru 22-23 ianuarie şi urma să fie legată în programul lui Iohannis cu manifestările de la Iaşi de pe 24 ianuarie.

Coabitare, dulce rezolvare

Buturuga mică în negocierea funcţiilor din cadrul coaliţiei aparent pro-vestice de la Chişinău, Partidul Liberal, este pe cale să răstoarne carul mare al oligarhilor Filat şi Plahotniuc. Condiţiile puse de liberali, care în campanie promovau şi aderarea la NATO pe lângă cea la UE, nu au fost pe placul partenerilor de la PLDM şi PD. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă a anunţat că mărul discordiei l-ar reprezenta persoana viitorului procuror general, într-un stat măcinat de corupţie. Partidul lui Chirtoacă propunea în această funcţie un procuror din Uniunea Europeană, lucru care n-ar fi pe placul PD, care insistă că statul se cheamă Republica Moldova iar procurorul trebuie să fie.... moldovean.

Planul de rezolvare al presupuşilor europeni este de a crea un guvern minoritar, cu susţinerea parlamentară a comuniştilor. Ca o confirmare a faptului că Republica Moldova are cu totul şi cu totul alte principii de funcţionare decât un stat normal, singurele condiţii puse public de către comunişti erau unele anti-româneşti (sărbătorirea victoriei URSS în al doilea război mondial şi fortificarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova). Mişcarea urmează a se face în două etape, prima fiind alegerea preşedintelui Parlamentului şi abia apoi a şefului executivului. Prima etapă ar fi urmat să aibă loc chiar înante de venirea lui Iohannis la Chişinău...

Unde-i lege, nu-i tocmeală

Legea privind vizitele externe ale preşedintelui României prevede trei tipuri de vizite: oficiale, de lucru şi private. Ori pentru primele două categorii de vizite, în statul numit Republica Moldova nu prea există persoane cu drepturi depline pe funcţii: nici premier nici preşedinte al Parlamentului. Cu atitudini prieteneşti, de cele mai multe ori normale, preşedintele Timofti nu este reprezentativ pentru clasa politică de la Chişinău, nefiind de fapt niciodată membru de partid.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat pe 28 noiembrie, într-o vizită privată, la Chişinău, împreună cu Mihai Răzvan Ungureanu şi Vasile Blaga. Atunci, Klaus Iohannis a susţinut o conferinţă de presă comună cu preşedintele PLDM, fostul premier Vlad Filat. Gestul a fost calificat drept inadecvat de mulţi analişti, deoarece Filat nu deţinea nicio funcţie publică în stat, fiindu-i interzis acest lucru de către Curtea Constituţională datorită acuzaţiilor de corupţie.

Prima vizită a lui Traian Băsescu în calitate de preşedinte al României, în 2005,  a fost făcută tot la Chişinău, fiind una de rău-augur: omologul de la acea vreme era preşedintele comuniştilor, Vladimir Voronin. Acelaşi căruia aşa-zişii democraţi de astăzi încearcă să-i creeze o alură europeană.