De la preşedinţia Ungariei a Consiliului Europei la cartea de identitate „secuiască”. Ungaria – „naţiune mondială”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa numita „cartea de identitate secuiască”.
Aşa numita „cartea de identitate secuiască”.

Nimic nu poate fi mai instructiv pentru politica externă a României decât studierea politici externe ungare. În faţa unei politici externe fără orizont, fără viziune şi mereu rectivă – am numit politica Bucureştiului a ultimilor ani -, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituţionalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că eşti de acord sau nu cu ceea ce întreprinde.

E excesivă, intruzivă, fără scrupule – dar are obiective, are miză, are proiect.

Recent, sub ochii noştri, s-a derulat un alt proiect al diplomaţiei ungare, generat de preluarea preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CoE). Miza acestuia pivotează, cum vom arăta mai jos, în jurul problematicii minorităţilor naţionale, cu repercursiuni evidente şi faţă de România. Miza acestui articol este de a arăta că, iniţiative aparent disparate, precum iniţiativa „Consiliului Naţional Secuiesc” de a introduce cartea de identitate secuiască – despre care guvernul român spune că nu are ce comenta - sunt parte a unui proiect mai amplu al Budapestei. Aşa numita „carte de identitatea secuiască” este expresia concretă a iniţiativelor ungureşti din timpul preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi, evident, lucrurile nu se vor opri aici.

Este aceeaşi voce a Ungariei, pe aceaşi partitură, care, obsesiv, încearcă să reintre pe geam atunci când i-ai închis uşa în faţă.

Să le luăm pe rând.

Ungaria preia preşedinţia Consiliului Europei. Componenţa preşedinţiei ungare

La 21.05.2021, la Hamburg, Ungaria a preluat de la Germania preşedinţia rotativă a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (organismul decizional al Consiliului Europei, fiecare stat membru fiind reprezentat de către ministrul afacerilor externe) (aici, aici, aici şi aici)

Componenţa preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei este aceasta:

  • Szijjártó Péter (1978) - preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei,  ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior;
  • Sztáray Péter András (1967) - secretar de stat pentru politica de securitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, fost reprezentant permanent al Ungariei la NATO;
  • Harry Alex Rusz (1969) - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant  permanent al Ungariei la Consiliul Europei, reprezentant permanent al Ungariei la UE, membru al Comisiei pentru politică externă şi securitate din cadrul UE;
  • Németh Zsolt (1963) - vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului  Europei şi preşedintele Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul ungar;
  • Kalmár Ferenc András (1955, Braşov) - comisar ministerial pentru dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei (Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior), copreşedinte al celor şase comisii mixte ale minorităţilor din Ungaria;
  • Juhász Hajnalka (1980) - comisarul ministerial pentru relaţii internaţionale legate de priorităţile  preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, vicepreşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat /KDNP (al cărui preşedinte este Semjén Zsolt) , membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de formaţie avocat;
  • Szili Katalin (1956) - însărcinat al premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor maghiare de peste graniţele Ungariei, fondator şi preşedinte de onoare al Consiliului Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă, politolog, specialist în ecologie umană, de formaţie avocat.

Ce vrea Budapesta. O obsesie veche în haine noi

Budapesta avea, declarativ, mai multe obiective cu ocazia preluării preşedinţiei, dar, în realitate, obiectivul major a fost şi este cel al al minorităţilor naţionale (aici şi aici), aşezat, de altfel, la început în orice declaraţie de intenţii.

Promovarea protecţiei eficiente a minorităţilor naţionale: „Datorită istoriei noastre, am aflat că protecţia şi promovarea drepturilor minorităţilor naţionale sunt un instrument esenţial esenţial pentru asigurarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii pe continentul nostru, în special în regiunea Bazinului Carpatic. Prin urmare, intenţionăm să folosim preşedinţia noastră pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei drepturilor minorităţilor naţionale. Patru evenimente principale vor avea loc sub egida acestei priorităţi: scopul nostru este să adoptăm o declaraţie comună la conferinţa noastră de închidere din octombrie, prin identificarea rolului şi responsabilităţii Consiliului Europei şi a altor organizaţii internaţionale în păstrarea identităţii naţionale - concentrându-ne în special cu sugestii şi idei pentru acţiuni viitoare”.

Următoarele teme ale preşedinţiei ungate au fost: Generaţia viitoare: politica pentru tineret, drepturile copilului, sănătatea mintală a copiilor şi tinerilor, protecţia valorilor familiei, incluziunea socială şi situaţia romilor; Dialogul interconfesional; Provocări viitoare: criminalitatea cibernetică, inteligenţa artificială; Mediul: protecţia peisajului european, protecţia habitatelor, dreptul fundamental la un mediu sănătos, dezvoltarea durabilă.

Evident, miza majoră a fost cea dintâi.

Declaraţiile oficiale la preluarea mandatului preşedinţiei Consiliului Europei indică limpede direcţia

Multitudinea de obiective nu trebuie să păcălească pe nimeni. În realitate, Preşedinţia Consiliului Europei este o altă platformă a Budapestei pentru a reveni cu tema obsesivă a minorităţilor naţionale. Declaraţiile oficiale sunt explicite în acest sens.

Judit Varga, ministrul ungar al Justiţiei, a evaluat aceste priorităţi ca fiind „orientate spre viitor, în mod pragmatic, iar printre acestea, protecţia minorităţilor naţionale are cel mai important rol”.

Sztáray Péter András, secretar de stat pentru politici de securitate în cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, a reliefat încă o oportunitate de promovare a tematicii, respectiv, în perioada 01.07.2021 – 30.06.2022, Ungaria va prelua de la Polonia preşedinţia rotativă a Grupului de la Vişegrad/V4, din care fac parte Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, iar în acest interval, alături de cooperarea economico-politică, un rol important va fi acordat aspectului multicultural oferit de cele patru ţări, unele dintre priorităţile acestui mandat fiind  în curs de negociere cu ţările partenere V4.

Németh Zsolt, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, a declarat că „cele două preşedinţii vor spori atenţia asupra Ungariei şi, în acelaşi timp, vor creşte oportunităţile şi marja de manevră a ţării”. Oficialul a apreciat că este important ca în dezbaterile viitoare să apară şi viziunea creştin-democrată “reorganizată”, nu doar cea de stânga. De asemenea, el a menţionat că UE este “reticentă” să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa că în perioada următoare “Ungaria va lucra pentru a îndeplini acest angajament al UE”.

Szijjártó Péter, preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei,  ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, a declarat adresându-se  Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în data de 21.06.2021: „Ar trebui acordate garanţii minorităţilor naţionale pentru a le permite să-şi păstreze identitatea, cultura, religia şi limba în administraţia publică, în educaţie şi în mass-media. Vom găzdui la Budapesta patru conferinţe în timpul preşedinţiei  noastre  în vederea promovării drepturilor minorităţilor naţionale”. Totodată, oficialul ungar a anunţat că preşedinţia ungară va pune un accent deosebit pe: protecţia drepturilor tuturor persoanelor de a-şi practica religia, lupta împotriva persecuţiei creştinilor şi împotriva antisemitismului, protecţia mediului.

Principalele evenimente organizate în timpul preşedinţiei ungare. Miza - minorităţilor naţionale

Pentru a înţelege mai bine ceea ce am discutat anterior, să enumerăm evenimentele principale organizare în marja mandatului preşedinţiei ungare.

  • 29.06.2021, Strasbourg - conferinţa la nivel înalt: ”Norme şi standarde ale Consiliului Europei privind drepturile minorităţilor naţionale: rezultate şi provocări”;
  • 07.09.2021, Budapesta – conferinţa: ”Drepturile minorităţilor naţionale pe agenda ONG-urilor şi institutelor de cercetare”;
  • 05.10.2021, Budapesta – conferinţa: ”Cele mai bune practici în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale”;
  • 13-15.10.2021, Debreţin -  conferinţa: ”Pilonii Europei moderne – coexistenţa comunităţilor religioase”;
  • 15.10.2021, Budapesta – conferinţa: ”Întâlnirea agenţilor guvernamentali care reprezintă statele în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”;
  • 19.10.2021, Strasbourg -  conferinţa: ”Identităţile minorităţilor naţionale în societăţi diverse: perspective europene”;
  • 04-05.11.2021, Budapesta – conferinţa: ”Minorităţile naţionale din Ungaria: protecţia şi transmiterea valorilor minorităţilor naţionale”.

Propunerile preşedintelui Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

Oficialii de la Budapesta nu au scăpat prilejul să modifice legislaţia europeană aferentă în sensul urmărit de interesele Budapestei. Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, a reliefat următoarele aspecte în „Declaraţia de la Strasbourg privind îmbunătăţirea situaţiei şi a drepturilor minorităţilor naţionale în Europa” (noiembrie 2021):

  • ”Ungaria a decis să ia în considerare în continuare potenţialul instrumentelor Consiliului Europei în acest domeniu şi, ca prim pas, solicită Comitetului Miniştrilor să invite Comitetul său director pentru diversitate şi incluziune împotriva discriminării/CDADI să elaboreze un proiect de instrument privind principiile promovate de Ungaria pe acest subiect sau să le includă în prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din Europa până la sfârşitul anului 2022”;
  • „Ungaria invită Comitetul Miniştrilor să solicite Comitetului Director pentru Diversitate şi Incluziune Antidiscriminare/CDADI să formeze un Grup de Lucru în vederea pregătirii unui proiect de recomandare privind participarea politică activă a tinerilor din minorităţile naţionale şi a unui studiu privind domeniile problematice recurente în domeniul protecţiei limbilor regionale sau minoritare şi identificarea bunelor practici în statele membre până la sfârşitul anului 2022”.

Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Kairat Abdrakhmanov, a salutat cadrul legislativ al Ungariei privind minorităţile naţionale

Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Kairat Abdrakhmanov, a salutat cadrul legislativ al Ungariei pentru minorităţile naţionale şi eforturile de a se adapta intereselor diferitelor grupuri etnice care trăiesc în ţară în timpul vizitei sale la Budapesta (26-27.08.2021), cu ocazia participării la Conferinţa anuală a ambasadorilor maghiari. El a salutat, de asemenea, priorităţile Ungariei legate de minorităţile naţionale în timpul Preşedinţiei sale la Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei. Cu această ocazie, Szijjártó Péter a declarat că: ”Sprijinul comunităţilor naţionale maghiare care trăiesc dincolo de graniţe trebuie să fie în centrul politicii externe a Ungariei în orice moment”.

a

Iniţiative concrete privind minorităţile naţionale

La conferinţa care a încheiat preşedinţia ungară a fost semnată o declaraţie cu privire la promovarea situaţiei şi drepturilor minorităţilor naţionale. Declaraţia subliniază responsabilitatea specifică a Consiliului Europei: de a asigura punerea în aplicare a convenţiilor sale printr-un sistem cuprinzător de monitorizare, de a elabora noi standarde obligatorii din punct de vedere juridic ca răspuns la noile provocări, de a oferi, prin programele sale de cooperare, consultanţă de specialitate şi asistenţă tehnică statelor sale membre.

De asemenea, a fost subliniată propunerea care apare în Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind conservarea minorităţilor naţionale, aceea de a înfiinţa o platformă publică online pentru colectarea mai multor date şi pentru identificarea timpurie a îngrijorărilor privind încălcări ale drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Demersuri recente ale părţii maghiare. Minorităţi naţionale versus comunităţile LGBTQ?

În ultima perioadă, narativul reprezentanţilor Guvernului ungar a conţinut, preponderent, repere privind interesul sporit asupra problematicii minorităţilor naţionale şi menţinerii acesteia în atenţia forurilor internaţionale.

Totodată, reprezentanţii ungari angrenaţi în mecanismul promovării acestei cauze au transmis mesaje care îndeamnă la ”vigilenţă” pentru ca subiectul să nu intre în derizoriu şi să se afle pe ordinea de zi a instituţiilor europene.

În şedinţa Comisiei de coeziune naţională din cadrul  Parlamentului ungar (08.12.2021)  s-a convenit ca problema minorităţilor naţionale să fie menţinută pe ordinea de zi a Consiliului Europei şi s-a adoptat, în unanimitate, o rezoluţie privind punerea în aplicare a priorităţii privind minorităţile naţionale, care a constituit scopul principal al mandatului Preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (mai-noiembrie 2021).

a

La această şedinţă, au luat cuvântul următorii oficiali:

Sztáray Péter András, secretar de stat responsabil pentru politicile de securitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, a readus în discuţie necesitatea implementării priorităţii privind minorităţile naţionale şi a declarat: „Problema minorităţilor naţionale trebuie menţinută pe ordinea de zi a Consiliului Europei, deoarece puţine state membre vor face acest lucru alături de noi sau în locul nostru. Trebuie să fim vigilenţi, trebuie să fim atenţi, pentru că aceasta nu constituie o prioritate pentru Europa de astăzi”.

El a numit preşedinţia ungară o reuşită şi a adăugat că 50 de evenimente de profil şi 20 de evenimente culturale s-au concentrat cu precădere pe drepturile comunitare, aplicarea acestora şi oportunităţile de dezvoltare, deşi, în prezent, această problematică „abia dacă avansează la nivelul Consiliul Europei, iar pentru alte tipuri de minorităţi, există un interes politic mult mai mare”.

Totodată, Sztáray a mai evidenţiat că aceasta este una dintre problemele asupra cărora ar trebui să existe un consens naţional pentru a reprezenta în mod eficient interesele maghiare şi a concluzionat că nu se aşteaptă în viitorul apropiat la un consens privind drepturile colective ale minorităţilor naţionale, întrucât aceste drepturi nu se regăsesc în legislaţia UE. ”Se dă dovadă de un dublu standard atunci când în privinţa minorităţilor naţionale se vorbeşte despre drepturi individuale, iar în privinţa persoanelor LGBTQ, despre comunitate”, a declarat oficialul ungar.

Ferenc András Kalmár, comisar ministerial pentru Dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei (Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior) a trecut în revistă cele patru evenimente majore dedicate tematicii, desfăşurate în timpul acestei preşedinţii şi a apreciat drept un succes repunerea problemei protecţiei minorităţilor naţionale „înapoi pe masa principală a dezbaterilor politice”. Oficialul a afirmat că problema protecţiei minorităţilor naţionale a fost un „subiect uitat” şi că nu se aşteaptă la progrese serioase în contextul politic actual, dar că oportunităţile existente ar trebui folosite cât mai larg şi profund posibil.

În opinia sa, prima conferinţă majoră pe această temă a analizat cadrul legal care a stat la baza problematicii, cea de-a doua conferinţă a reunit reprezentanţi ai institutelor de cercetare etnică şi organizaţiile civile, care au arătat că expertiza şi capacitatea lor decizională sau de monitorizare nu sunt utilizate de către instituţiile europene, a treia conferinţă a prezentat practicile juridice actuale, cea de-a patra conferinţă a vizat perspectivele, persistenţa şi conservarea identităţii, dar şi importanţa priorităţilor stabilite pe parcursul celor şase luni de preşedinţie ungară şi continuarea lucrărilor începute.

Katalin Szili, însărcinat al premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor maghiare de peste graniţele Ungariei, a subliniat că drepturile minorităţilor naţionale autohtone ar trebui să fie incluse într-o rezoluţie a Parlamentului European, aşa cum s-a întâmplat în cazul comunităţilor din Africa (fără informaţii suplimentare).

Juhász Hajnalka, comisarul ministerial pentru relaţii internaţionale legate de priorităţile  preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, a evidenţiat importanţa susţinerii acestei poziţii în discursurile Ungariei la nivelul Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, deoarece acest lucru poate avea un impact şi asupra perioadei în care Ungaria va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Europei, în 2024.

Primele semne apar şi în România. Iniţiativa „Consiliului Naţional Secuiesc” de a introduce cartea de identitate secuiască

La 03.12.2021, Comitetul Permanent al Consiliului Naţional Secuiesc/Székely Nemzeti Tanács Állandó Bizottsága s-a întrunit la sediul său din Sfântu Gheorghe şi a adoptat proiectul de rezoluţie vizând crearea unei cărţi de identitate pentru locuitorii aşa-zisului ”Ţinut  Secuiesc”, subiect care va fi supus discuţiei publice până la următoarea şedinţă a Consiliului Naţional Secuiesc/ Székely Nemzeti Tanács/SZNT. Opiniile şi propunerile sunt aşteptate pe adresa de e-mail a SZNT - szntiroda@gmail.com.

a

Iată o serie de elemente din proiectul de rezoluţie, semnat de Izsák Balázs, preşedintele SZNT:

Premise:

„Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat/definit mai multe obiective regionale, caracteristici şi concepte de autonomie teritorială, enumerate mai jos, care au fost  acceptate de majoritatea populaţiei Ţinutului Secuiesc, pregătindu-se astfel pentru autonomia din Ţinutul Secuiesc”:

  • „a fost creat Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc cu viziunea asupra regiunii şi a instituţiilor viitoarei autonomii”;
  • „au fost trasate limitele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc”;
  • „au fost create simboluri referitoare la istoria şi cultura Ţinutului Secuiesc: steagul, stema şi simbolul prescurtat al regiunii”;
  • „a fost definit conceptul de limba proprie a regiunii, respectiv limba maghiară”; 
  • „au fost desemnate sărbătorile oficiale din Ţinutul Secuiesc: Ziua Libertăţii Secuieşti (10 martie) şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc (ultima duminică din octombrie)”;
  • „Adunarea Guvernului Local Secuiesc a declarat imnul Secuiesc ca fiind imnul Ţinutului Secuiesc”.

Elementele constitutive şi administrative ale „cărţii de identitate secuieşti”, conform deciziilor Consiliul Naţional Secuiesc aunt următoarele:

  • „crearea cărţii de identitate secuieşti, ca act de identitate”;
  • „cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, care are reşedinţa permanentă în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara Ţinutului Secuiesc şi se declară secui şi care acceptă autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, aşa cum se prevede în Statutul de autonomie al Consiliului Naţional Secuiesc”;
  • „cartea de identitate secuiască se poate solicita prin completarea unui formular, care trebuie să indice numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, adresa permanentă şi sexul. Formularul trebuie să conţină angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc în formă pretipărită”;
  • „cartea de identitate secuiască va conţine doar numele şi secvenţa numerelor de identificare generate de sistemul de carte de identitate a Ţinutul Secuiesc, celelalte date personale fiind afişate într-un cod QR”;
  • „baza de date a cărţilor de identitate secuieşti va fi administrată de o organizaţie/instituţie desemnată de Comitetul permanent al Consiliului Naţional Secuiesc, care este şi operatorul de date al sistemului. Operatorul de date va pune la dispoziţia publicului reglementările de gestionare a datelor sistemului”;
  • „cartea de identitate Secuiască poate fi retrasă celor care se află în contradicţie, în mod public, cu valorile specificate în cerere, care au fost acceptate de toţi solicitanţii la completarea acesteia. Cartea de identitate Secuiască va fi retrasă tuturor persoanelor care renunţă la aceasta şi solicită ştergerea datelor lor. Datele acestor persoane vor fi şterse din baza de date de către operatorul de date”;
  • „Consiliul Naţional Secuiesc autorizează Comitetul permanent să ia decizii cu privire la toate problemele de principiu care afectează în mod fundamental sistemul cărţii de identitate secuieşti şi baza de date aferentă şi care nu sunt acoperite de prezenta hotărâre”;
  • „Consiliul Naţional Secuiesc îl autorizează pe Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc să acţioneze în privinţa tuturor chestiunilor practice privind punerea în aplicare a prezentei hotărâri”;
  • „Anexa la prezenta hotărâre conţine formularul de cerere pentru cartea de identitate secuiască şi mostra de implementare a cărţii de identitate (prototipul). Apendicele face parte integrantă din prezenta decizie”.  

Motivul acestei iniţiative a Comitetului Permanent al SZNT constă în faptul că: „în orice ţară sau în orice regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Ungurii – o „naţiune mondială”

Szili Katalin, însărcinatul premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor  maghiare de peste graniţele Ungariei, în cadrul conferinţei jubiliare a Convenţiei Asociaţiilor Maghiare de Jurnalism din străinătate/Külhoni Magyar Újságíró Egyesületek Konvenciójának/KMÚEK (16.10.2021, Tengelic, judeţul Tolna), a declarat că ”problematica privind minorităţile naţionale, ar putea câştiga un nou impuls prin intermediul iniţiativelor Ungariei la nivelul Consiliului Europei”.

În context, au fost menţionate Propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană "Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe" (propunerea de Iniţiativă Cetăţenească Europeană - ICE, promovată de Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene/FUEN, urmăreşte adoptarea unei serii de acte UE pentru îmbunătăţirea protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice) şi iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale (scopul iniţiativei fiind ca UE să susţină cu prioritate regiunile ale căror caracteristici naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice le fac distincte de zonele înconjurătoare, prin campaniile de semnături mai 2019 – mai 2020), care ”pot fi potenţate prin preluarea de către Ungaria a preşedinţiei rotative a Grupului de la Vişegrad/V4 şi, ulterior, a preşedinţiei rotative a Consiliului Europei” (iulie-decembrie 2024).

Oficialul ungar a precizat că Minority Safepack va fi audiat de Curtea de Justiţie a UE, după respingerea iniţiativei de către Comisia Europeană şi numărarea semnăturilor în sprijinul iniţiativei regiunilor naţionale se va încheia.

Politicianul, în calitate de organizator principal al conferinţei, a vorbit şi despre importanta misiune a KMÚEK de a furniza informaţii credibile cu privire la problemele de politică naţională. Szili Katalin a subliniat că maghiarii sunt acum o naţiune mondială, că există comunităţi maghiare în toată lumea, între care dialogul instituţional este asigurat de Consiliul Diasporei şi Conferinţa Permanentă a Ungariei. De asemenea, oficialul ungar a atras atenţia asupra faptului că este foarte important ca fiecare să îndrăznească să-şi asume identitatea naţională la recensămintele de anul viitor din ţările din jur.

Szilágyi Péter, comisar ministerial pentru politica naţională al Oficiului premierului ungar, a declarat: ”Ungaria se află astăzi în situaţia în care ştie şi doreşte să facă ceea ce este necesar pentru întreaga naţiune”. El a spus că programele Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională au obţinut rezultate semnificative peste graniţă, evidenţiind programul intitulat Határtalanul/Nelimitat, datorită căruia aproape jumătate de milion de studenţi au călătorit din patria mamă către teritoriile maghiare de peste graniţă. 112.000 de elevi de peste hotare şi din patria mamă au participat la testele liceale şi 1.400 de şcoli au primit pachete cu echipamente sportive în valoare de aproape 100.000 de forinţi. În 2021, 2 miliarde de forinţi vor susţine şase subprograme pentru care există deja 2.500 de înscrieri. Comisarul ministerial a reliefat că ”dacă opoziţia va câştiga în primăvara anului 2022, politica naţională actuală nu se mai poate menţine”.

De ce Guvernul Orban pompează miliarde în străinătate? O miză electorală evidentă, dar nu doar atât

Sprijinul minorităţilor maghiare a fost o prioritate politică de lungă durată a Guvernului ungar/a Fidesz, astfel că, anual, sunt trimise milioane de euro către ţările vecine cu minorităţi maghiare.

Potrivit analiştilor, intenţia lui Orbán este aceea de a cumpăra voturile maghiarilor care locuiesc în străinătate. Este corect, dar şi o simplicare: administraţia Orban, în toate formele ei, şi-a declarat răspicat intenţiile nu doar în campanile electorale. Există un proiect unguresc în general, din care ungurii care trăiesc în afara frontierelor sunt doar un aspect. Aici, la LARICS, l-am disecat nu odată.

Michal Hudec, analist Euractiv şi Vlagyiszlav Makszimov, reporter Euractiv pentru Asia Centrală, Europa Centrală şi de Est au trecut în revistă (28.10.2021) o serie de aspecte evolutive ale ajutoarelor acordate minorităţilor maghiare de peste hotarele Ungariei.

După ce a venit la putere în 2010, cu o majoritate constituţională de două treimi în parlament, în 2011, Fidesz a modificat legea cetăţeniei maghiare, introducând o nouă cale simplificată pentru dobândirea cetăţeniei ungare pentru etnicii maghiari care trăiesc în afara ţării. Acest lucru a deschis calea către naturalizare pentru mulţi dintre cei 2,2 milioane de etnici maghiari care trăiesc în ţările învecinate, dând posibilitatea de a influenţa alegerile din Ungaria, o ţară cu o populaţie de mai puţin de 10 milioane de locuitori.

În 2010, doar 5.400 de persoane din ţările învecinate cu cele mai mari comunităţi maghiare (România, Serbia, Slovacia şi Ucraina) au fost naturalizate în decursul unui an.

După adoptarea legii, acest număr a ajuns la 601.400 de persoane, în 4 ani (2011-2015). Până în 2017, vicepremierul Zsolt Semjén a anunţat că noii cetăţeni maghiari au ajuns la un milion.

La alegerile parlamentare din 2018, din cele 225.000 de voturi venite de la maghiari fără rezidenţă permanentă în Ungaria, 96% au fost pentru Fidesz.

Fondul care coordonează electoratul

Între timp, Guvernul ungar continuă să pompeze sume din ce în ce mai mari în  străinătate. Instrumentul principal pentru distribuirea acestor ajutoare este Fondul Bethlen Gábor, administrat de compania de stat, Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt./ BGA,  care a cheltuit 128 de miliarde de forinţi (351 milioane de euro) în „ajutoare pentru scopuri de politică naţională” doar în 2020, potrivit HVG.hu. Bugetul planificat al întregului fond trebuia să fie de 46,5 miliarde de forinţi pentru acel an.

Potrivit lui Nikola Patkovič, jurnalist al ”Jutarnji List”,  din Croaţia, BGA a primit cel puţin 670 de milioane de euro din 2011. Aceşti bani s-au dus la biserici, organizaţii culturale şi artistice, instituţii de învăţământ, instituţii media şi echipe sportive.

În Slovacia, BGA a acordat peste 140 de milioane de euro diferitelor proiecte. Între timp, mii de euro au ajuns în conturile organizaţiilor politicienilor de etnie maghiară.  Întreaga gamă a sprijinului acordat de BGA în Slovacia a fost dezvăluită (26.02.2021) de către ONG-ul slovac  Investigative Center of Ján Kuciak/ICKJ.

Conform ICKJ, circa 450.000 de persoane din Slovacia aparţin minorităţii maghiare (Recensământul 2011), ceea ce reprezintă mai mult de 8% din populaţie. Este astfel a doua comunitate maghiară ca mărime din afara graniţelor Ungariei.

Atât guvernul slovac, cât şi cel ungar au alimentat dispute naţionale de mulţi ani, mai ales în interes politic. Cel mai recent, în 2010, după aprobarea Legii cetăţeniei ungare,  Guvernul slovac a răspuns interzicând dubla cetăţenie, care se aplică şi astăzi. Dacă maghiarii slovaci ar accepta cetăţenia ungară, ar pierde cetăţenia Republicii Slovace. Spre deosebire de alte ţări, sute de mii de maghiari care trăiesc în Slovacia nu pot vota la alegerile din Ungaria, aşa cum doreşte Viktor Orbán.

a

Partidul Fidesz are un sprijin puternic din partea maghiarilor de peste hotare, la alegerile din 2018 a obţinut peste 90% din voturi (peste 250.000 de voturi).

Nici modificarea legii cu privire la dubla cetăţenie, care a fost introdusă în parlament de guvernul lui Igor Matovič, nu va aduce probabil nicio schimbare, ci va uşura aplicarea reglementărilor existente.

Potrivit informaţiilor la care s-a avut acces în cadrul proiectului internaţional al jurnaliştilor de investigaţie al ICKJ, BGA a aprobat sprijin financiar în valoare de cel puţin 144 milioane euro (46.738.361.176,00 de forinţi) către entităţi din Slovacia, începând din 2011.

Anii record au fost 2016 (alegerile parlamentare din Slovacia), 2018 (alegerile parlamentare din Ungaria) şi 2020 (alegerile parlamentare din Slovacia). Peste 25 de milioane de euro au constituit sprijin financiar pentru Slovacia. Granturile şi subvenţiile vizează entităţi din: cultură, educaţie, mass-media minorităţilor maghiare, cluburi de fotbal, biserică, companii slovace.

a

Această miză a preocupărilor crescânde pentru minorităţile maghiare de peste hotare este confirmată şi de recentele relatări din media ungare (06.12.2021) – aici, aici şi aici), potrivit cărora Orbán Viktor le cere rudelor sale de etnie să participe la alegerile generale din Ungaria din 2022. Informaţia ar fi fost diseminată de către secretarul de stat al Oficiului premierului ungar, parlamentarul Dömötör Csaba (05.12.2021), prin intermediul contului său de Facebook: ”Premierul Viktor Orbán va trimite în următoarele săptămâni scrisori etnicilor maghiari din străinătate şi le va cere să voteze la alegerile generale din Ungaria programate pentru primăvara anului 2022. Maghiarii din străinătate au acum dreptul de a participa la deciziile noastre viitoare şi îşi pot exprima opiniile în timpul alegerilor generale”, a declarat Dömötör Csaba.

*C. Ioana este absolventă a Masterului de studii de securitate al Universităţii din Bucureşti şi expertă LARICS pe chestiunea maghiară.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite