Decizie CEDO în cazul Cathedral Plaza. Plângerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti a fost respinsă

Prin decizia 3524/10 din 6 decembrie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti împotriva României în cazul clădirii Cathedral Plaza.

ARCB ceruse CEDO să sancţioneze Statul român pentru ineficienţa procedurilor derulate şi termenul nerezonabil în care acestea se desfăşoară în privinţa desfiinţării Clădirii Cathedral Plaza. Conform deciziei, CEDO estimează că este important să i se dea Statului român ocazia de a-şi continua eforturile pentru a pune capăt situaţiei generate de construcţia imobilului, cu necesitatea asigurării unui echilibru just între interesele ARCB şi ale dezvoltatorului, Millennium Building Development.

Potrivit deciziei CEDO:

●       conform jurisprudenţei anterioare a Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, anularea autorizaţiei de construire, nu conduce în mod automat la demolarea construcţiei pentru care s-a emis autorizaţia,fiind permisă evaluarea acesteia în procedura de reautorizare administrativă;

●       procedurile judiciare interne privind regularizarea administrativă a Clădirii Cathedral Plaza demarate de proprietarul Millennium (obiect al dosarului 8563/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal) au prioritate faţă de pretenţiile de demolare formulate de vecinii ARCB;

●       hotărârea judecătorească pronunţată în iunie 2012 de către Tribunalul Dâmboviţa vizând iniţierea procedurilor pentru readucerea terenului proprietate privată a Millennium la starea iniţială, nu este opozabilă proprietarului clădirii, Millennium, care nu a fost parte la procesul respectiv;

●       autorităţile române sunt obligate ca în soluţionarea aspectelor legate de aceasta clădire să asigure un just echilibru între drepturile de care se bucură Millennium, în calitate de proprietar al unui imobil valorând peste 70 milioane euro şi care are dreptul de a obţine conform normelor interne regularizarea situaţiei clădirii sale, pe de o parte, şi între cele ale ARCB, pe de altă parte;

●       niciodată Înalta Curte de Casaţie si Justiţie nu a dispus exproprierea imobilului Cathedral Plaza, ci doar obligarea Guvernului să răspundă la cererea ARCB vizând posibila adoptare a unei eventuale hotărâri de declarare a utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional, în condiţiile legii 33/1994.

Clădirea Cathedral Plaza din Bucureşti a făcut obiectul mai multor procese între Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, dezvoltatorul Millennium Building Development, Primăria Municipiului Bucureşti şi Guvernul României.

Hotarare CEDO

Comunicat Presa