UPDATE Bogdan Licu, procuror general interimar. Decretul pentru pensionarea lui Augustin Lazăr, semnat de preşedintele Iohannis
0
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul prin care procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează. Augustin Lazăr va înceta să mai fie procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la data de 27 aprilie 2019.
UPDATE. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis vineri ca Bogdan Licu să fie procuror general interimar pentru o perioadă de două luni în locul lui Lazăr, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, joi, cererea de pensionare depusă de procurorul general Augustin Lazăr. Decizia va fi înaintată preşedintelui Klaus Iohannis care urmează să emită decretul de eliberare din funcţie prin pensionare. Lazăr a depus cerere de pensionare, în condiţiile în care mandatul său de procuror general se încheie pe data de 27 aprilie. A candidat pentru un nou mandat de procuror general, însă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a respins candidatura.
La scurtă vreme de la anunţul că procurorul general se pensionează, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a scris pe Twitter că şeful statului, Klaus Iohannis, cumpără „cu o pensie grasă” tăcerea procurorului general, Augustin Lazăr. „Klaus #Iohannis cumpără tăcerea lui Lazăr cu o pensie grasă! #România lucrului bine făcut!”, a scris Tăriceanu joi pe Twitter.
Un mandat agitat
Augustin Lazăr (62 de ani) a fost numit procuror general al României pe 28 aprilie 2016 la propunerea ministrului Justiţiei de atunci Raluca Prună. La concursul pentru ocuparea acestei funcţii lăsată vacantă de Tiberiu Niţu au mai candidat atunci procurorii Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală şi Codruţ Olaru.
Augustin Lazăr era atunci şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi era profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia. A coordonat anchetele din dosarele privind furturile de obiecte din aur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Ministerul Justiţiei a menţionat că, în desemnarea propunerii, ministrul a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională.
La nici un an de la numirea lui Augustin Lazăr în funcţie, pe fotoliul de ministru a fost numit Tudorel Toader. Încă de la începutul mandatului acesta din urmă a criticat dur activitatea procurorilor anticorupţie. În războiul Laura Codruţa Kovesi-Tudorel Toader, Lazăr s-a poziţionat încă de la început în favoarea şefei DNA. De aceea atunci când ministrul a cerut demiterea Codruţei Kovesi procurorul general al României s-a împotrivit vehement.
Astfel, la scurtă vreme de la revocarea din funcţie a şefei DNA, ministrul Justiţiei şi-a dorit şi înlocuirea lui Lazăr. Astfel, anul trecut, Toader a făcut o evaluare a activităţii lui Augustin Lazăr în calitate de procuror general, în urma căreia a cerut preşedintelui Klaus Iohannis revocarea lui din funcţie, invocând în raportul de evaluare probleme de comportament, comunicare publică şi asumarea responsabilităţii, precum şi raportat la atingerea obiectivelor propuse. Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ această propunere, iar la scurtă vreme şi preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că refuză să semneze decretul de demitere.
Ulterior, procurorul general a fost acuzat de trustul media controlat de Dan Voiculescu că a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud. Ulterior, Augustin Lazăr a susţinut că nu ştia dacă dosarele luate în discuţie în Comisia de la Penitenciarul Aiud erau ale unor deţinuţi politici, însă şi-a cerut „scuze instituţionale” pentru practicile discutabile de dinainte de 1989. El a precizat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia şi a îndeplinit, periodic, atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată. El subliniază că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.
El adaugă că pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei.
De altfel, Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a precizat că afirmaţia că Augustin Lazăr, procurorul general al României, a fost „un torţionar" este falsă. El preciza la vremea respective că disidentul Iulius Filip a fost torţionat de lt. col. Lazăr Gheorghe.
De-a lungul mandatului de şef la Ministerul Public, lui Augustin Lazăr i-a mai fost imputată o faptă săvârşită de altcineva. Este vorba despre procurorul Cristian Aurel Lazăr, care a semnat clasarea unui dosar în care apărea numele lui Klaus Iohannis.
Se încarcă comentariile...
