Deputat german: România, „bancul de lucru al firmelor din Europa“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gunther Krichbaum

La invitaţia Forumului Democrat al Germanilor din Judeţul Braşov, deputatul german Gunther Krichbaum a participat la o conferinţă online cu tema "Solidaritatea europeană pe timp de pandemie".

România trebuie să înceteze să mai fie bancul de lucru prelungit al firmelor din Europa şi să-şi valorifice, în schimb, atuurile, să ofere locuri de muncă pentru tânăra generaţie, pentru ca tinerii să nu-şi mai părăsească ţara, a afirmat Gunther Krichbaum, parlamentar creştin-democrat german, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag şi totodată preşedintele Forumului Germano-Român de la Berlin, un foarte bun cunoscător şi prieten al României. 

Într-o conferinţa de presă online, dedicată "Solidarităţii europeane pe timp de pandemie", s-a vorbit mult despre provocările momentului pentru Europa şi în mod explicit pentru România, despre strategiile de depăşire a crizei declanşate de pandemia de coronavirus, despre relansarea turismului şi a economiei în general.

Cu toţii, a subliniat Krichbaum, am fost surprinşi de această pandemie, fiind nepregătiţi şi lipsiţi de experienţă în ce priveşte gestionarea ei – ultima mare pandemie fiind cea de gripă spaniolă, izbucnită cu un secol în urmă. Parlamentarul german a vorbit, în runda formată din experţi români şi germani, despre modul în care Germania a încercat să stăvilească răspândirea virusului şi să atenueze consecinţele catastrofale ale crizei coronavirus, amintind între altele ajutoarele imediate acordate întreprinzătorilor din domeniile cele mai afectate, cum ar fi turismul, gastronomia şi, nu în cele din urmă, regimul de muncă flexibilă Kurzarbeit, în care se află aproximativ şapte milioane de angajaţi. Gunther Krichbaum laudă acest model, care pare a deveni o opţiune şi pentru România, şi-l recomandă ca fiind justificat din punct de vedere social şi eficient sub aspect economic.

Apel la solidaritate 

Problemele momentului sunt imense şi de aceea, atrage atenţia preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, "trebuie să le abordăm şi soluţionăm împreună". Doar aşa, Europa poate avea un viitor. "Vom avea nevoie de această Europă unită pentru a face faţă şi altor provocări cu care s-ar putea să fim confruntaţi la nivel global", a adăugat Krichbaum, subliniind că "nimeni nu va fi abandonat sau uitat în Europa". Germania, care va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, are tot interesul ca măsurile anti-COVID-19 şi de redresare a economiei să fie aplicate eficient şi în celelalte state UE. Germania doreşte ca şi celorlalte ţări europene să le meargă bine – din responsabilitate, dar şi pentru că sunt parteneri şi reprezintă pieţe de desfacere - a explicat Krichbaum. "Suntem mai interconectaţi ca niciodată şi ca atare vrem ca toate statele să se repună grabnic pe picioare".

image

Gunther Krichbaum a mai propus, în contextul actualei crize, crearea unei "infrastructuri sanitare comune europene". Aşa, de pildă, ar trebui ca materialele de protecţie, măşti, costume etc. să se producă şi în Europa, pentru ca într-o eventuală situaţie similară să fim mai bine pregătiţi, putând să reacţionăm rapid şi eficient. Tot astfel ar trebui trase învăţăminte din cele petrecute acum, când lanţurile de aprovizionare au fost brusc întrerupte, deoarece numeroase componente se produceau de pildă în China, la fel ca şi multe medicamente, care au lipsit dintr-o dată de pe piaţa europeană.

O posibilă şansă pentru România

Gunther Krichbaum a precizat pentru DW că în ce priveşte România, "UE va pune la dispoziţie instrumente care să ajute ţara să depăşească mai uşor consecinţele economice ale pandemiei". El a menţionat "lucrul după modelul Sure, ajutorul financiar de tip Kurzarbeit, pentru programul flexibil de muncă, dar şi alte căi, cum ar fi obţinerea de credite de la Banca Europeană de Investiţii şi nu în cele din urmă însuşi fondul UE de redresare". Există desigur pentru pachetele de ajutoare şi "condiţii", de pildă stabilindu-se cât ar urma să fie investit în proiecte de mediu, cât şi pentru proiecte de digitalizare. Un alt aspect ar putea fi exploatarea în mai mare măsură a resurselor regenerabile pentru producerea de energie. Referitor la digitalizare, parlamentarul german a amintit că aceasta reprezintă şi o cale "de diminuare substanţială a birocraţiei", oferind ca exemplu Islanda, unde a devenit o normalitate ca declaraţiile de impozit să se facă online printr-un program special în timp foarte scurt.

Nevalorificarea fondurilor europene

"Iată de ce criza poate fi şi o şansă, de care România ar putea profita din plin", un avantaj fiind acela că ţara "dispune de oameni foarte bine pregătiţi”, a mai spus Krichbaum, avertizând însă că: "România trebuie să înceteze să mai fie bancul de lucru prelungit al firmelor din Europa şi să-şi valorifice, în schimb, atuurile, să ofere locuri de muncă pentru tânăra generaţie, pentru ca tinerii să nu-şi mai părăsească ţara generând aşa-numitul fenomen braindrain. Şi plătirea de salarii mai mari, de exemplu, nu va fi de evitat..." Gunther Krichbaum a mai adus în discuţie un aspect, deplângând folosirea într-o prea mică măsură a fondurilor europene de către România "pentru că ţara nu a fost în stare să definească proiecte europene, care să genereze apoi fondurile UE".

image

Gunther Krichbaum: Un aeroport ar impulsiona turismul în zona Braşovului

Cel mai important, apreciază parlamentarul german, este ca "românilor, mai ales celor tineri, să li se ofere o perspectivă în propia ţară, pentru a-i face să rămână". În plus, România ar putea profita de actuala conjunctură atrăgând mai multe investiţii europene. "Sunt convins că merită investit în România", a spus Krichbaum, "dacă România va şti să atragă investitorii prin atuurile de care dispune – între care salariile moderate la nivel european sau personalul bine calificat". Să nu uităm că germanii sunt principalii investitori din România.

Relansarea turismului  

Un sector extrem de puternic lovit de actuala criză este fără îndoială turismul. Şi în România există, în contextul relaxării măsurilor de carantină, eforturi de relansare a turismului. În Germania se vorbeşte intens în aceste zile, în prag de vacanţă, de renunţarea la avertismentele de călătorie pentru mai multe state, între care se numără şi România, ca parte a UE, de redeschiderea graniţelor şi reluarea călătoriilor. Se vorbeşte, însă, în mod explicit de principalele ţări de destinaţie ale turiştilor germani, înainte de toate Spania, Grecia şi Italia. La întrebarea ce ar putea face România pentru a deveni mai cunoscută în afară şi a atrage turişti, Gunther Krichbaum a răspuns pentru DW că o soluţie ideală ar fi o mai intensă campanie de promovare a potenţialului cultural şi turistic românesc: "România e o ţară foarte frumoasă cu un însemnat potenţial, încă nepus întru totul în valoare."

image

Timişoara va fi împreună cu Novi Sad Capitală Europeană a Culturii în 2021

Un ideal promotor, apreciază Krichbaum, al turismului românesc ar putea fi însuşi preşedintele Klaus Iohannis, care la un moment dat se va afla în Germania pentru a i se înmâna Premiul Carol cel Mare, acordat pentru merite europene de oraşul Aachen. Parlamentarul german propune şi alcătuirea unei delegaţii de experţi români şi se oferă să medieze întrevederi cu însărcinatul guvernului federal pentru turism, Thomas Bareiß, precum şi cu ministrul Turismului din landul Baden-Württenberg, Guido Wolf. "România este o ţară încă nedescoperită pe deplin", spune cu convingere preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, amintind că toţi cei care au vizitat România pentru prima dată şi cu care a stat de vorbă s-au arătat extrem de încântaţi de călătoria făcută, de frumuseţea ţării.  

Gunther Krichbaum a mai făcut şi alte propuneri concrete: pornind de la impactul pozitiv asupra întregii regiuni a fenomenului Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007, tot astfel ar putea profita şi Banatul de pe urma aceluiaşi statut pe care îl va deţine anul viitor Timişoara. Benefice pentru întreaga regiune ar putea fi proiectele comune născute din colaborarea Capitalelor Europene ale Culturii din 2021: Timişoara şi Novi Sad, în Serbia, dat fiind că e prima dată că acest statut îl deţin două centre urbane atât de apropiate geografic. Krichbaum a mai vorbit şi de rolul benefic pentru zona Braşovului pe care l-ar avea un aeroport şi de importanţa unei bune infrastructuri în ţară pentru atragerea de turişti străini. Şi, să nu uităm, dezvoltarea turismului implică şi numeroase noi locuri de muncă.

Medana Weident - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite