Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Despre accidentul SMURD

48
27 Dec 2014 01:16:12
Vladimir Stoicescu

Am stat departe de accidentul SMURD, am considerat că experienţa nu-mi validează opiniile. Mi-a fost greu să fac o corelaţie între avioanele pe care le pilotez şi elicopterul care s-a prăbuşit. Cunosc comandanţi care refuză să discute despre aeronavele pe care nu le pilotează, pentru că nu se consideră suficient de calificaţi pentru a avea o opinie. Nu voi atinge acest apogeu al eticii, însă am să mă limitez la aripile fixe.

 

Acestea fiind spuse, voi continua să tac. Atitudine pe care o doresc şi altora ce se grăbesc să concluzioneze.

Am să scriu, totuşi, despre urgenţe în general. Voi sta departe de proceduri specifice şi am să mă concentrez asupra Crew Resource Management. Ideea în spatele acestei filosofii este simplă, ideea este folosirea tuturor resurselor pentru a creşte siguranţa zborului.

Resursele comandantului de pe elicopterul SMURD:

  1. Resursa principală era copilotul. În general, copilotul pilotează şi discută cu controlorii de trafic în timpul unei urgenţe. Acest fapt îi permite comandantului să se ocupe de rezolvarea problemei. Nu ştiu dacă aceasta a fost situaţia în aceste circumstanţe, momentan discutăm din punct de vedere teoretic.
  2. Doctorul şi asistenta sunt şi ele considerate resurse. Acestea aveau două perechi de ochi, două nasuri, patru urechi şi aşa mai departe. Depinde, evident, de circumstanţele urgenţei, însă, un comandant bun foloseşte toate resursele pe care le are la îndemână.
  3. Controlorii de trafic. Zborul se desfăşura “la vedere” şi, din câte am înţeles, elicopterul SMURD nu a declarat stare de urgenţă. În plus, echipajul putea discuta cu dispeceratul şi mecanicii prin radio (sper).
  4. Nu în ultimul rând, după “aterizare”, o resursă importantă erau echipajele de intervenţie.

 

Sigur, nu ştim dacă echipajul a avut timpul necesar să-şi folosească resursele. Este posibil ca întreaga interacţiune dintre echipaj să se rezume la un scurt “Elicopeterul meu” din partea comandantului. Prin aceste două cuvinte, comandantul îşi exercită autoritatea. Sau, poate, echipajul a rămas tăcut. Ţinând cont că echipajul nu a declarat stare de urgenţă, consider că aceştia nu au avut foarte mult timp la dispoziţie.

Dacă priviţi lista de mai sus, observaţi că punctele 1-2-3 sunt resposabilitatea echipajului. Punctul patru, însă, este responsabilitatea mecanismelor de intervenţie. În plus, un echipaj poate să-şi facă datoria şi urgenţa să rezulte într-o tragedie. Mai important este faptul că echipajele de intervenţie sunt o resursă extrem de importantă în timpul unei urgenţe. Aceştia preiau autoritatea comandantului şi lor le revine responsabilitatea salvării oamenilor ce sunt încă în viaţă.

În momentul în care echipajele de intervenţie nu intervin, sau intervin greu, cu vâsle, atunci aceştia violează încrederea piloţilor şi a pasagerilor. Mai mult de atât, consider că lipsa lor de profesionalism, pregătire şi dotare, pune în pericol siguranţa pasagerilor şi a echipajului. Nu doar siguranţa pasagerilor din Apuseni, nu doar siguranţa pasagerilor din Constanţa, ci siguranţa tuturor pasagerilor ce survolează teritoriul României.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

48 Comentarii

M Costi
27.12.2014, 06:26:38

Trei intrebari pt autor : 1. In ce mod puteau ajuta "resursele doctorul si asistenta" la pilotarea elicopterului ? 2. In conditiile in care expertii straini care au analizat epava elicopterului s-au pronuntat deja si au concluzionat ca n-au fost de vina eventuale probleme tehnice , ce alte cauze mai pot fi ? 3.Credeti ca daca motorul barcii ar fi pornit ar fi existat vreo sansa sa mai fie gasit in viata cineva de la bordul elicopterului prabusit in apa aflata la limita inghetului ?

-1 (11 voturi)
Vladimir Stoicescu
27.12.2014, 07:30:33

1) De fiecare data cand sunt nevoit sa fac un "safety briefing", mentionez pasagerilor urmatoarele lucruri: Daca vezi ceva, auzi ceva, mirosi ceva ce iti pare iesit din comun, te rog sa ne informezi. Motivul este simplu, pilotii stau in fata. Fara insotitoare de zbor eu sunt oarecum deconectat de ce se intampla in cabina. 2) Gheata in combustibil, pentru ca ai ales sa ma intrebi. Mi-ar placea, totusi, ca MAI sa dea mai multe detalii despre inspectia facuta de Airbus si Turbomeca. 3) Motorul barcii este irelevant. Este mult mai relevanta durata operatiunii de salvare.

+7 (15 voturi)
valeriu topala
27.12.2014, 08:48:29

despre morti numai de bine...insa,asa se intampla cind te joci la mansa elicopterului,avionului.pacat de vietile pierdute.

+9 (11 voturi)
dorin valeriu domuta
27.12.2014, 09:19:09

Insfarsit, cineva (care se pricepe !) insira niste puncte. Primele 3 vorbesc despre cauza accidentului. Esenta. Din pacate, presa s-a manifestat si a insistat, isteric uneori, doar pe punctul 4. Adesea doar ca sa-l atace-incrimineze pe Dr.Arafat. Care , vezi doamne, l-a iritat candva pe Basescu. Ce oameni, ce presa !

-2 (16 voturi)
Ionut Butnaru
27.12.2014, 09:26:01

Vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, ipoteza unei greseli de pilotaj nu poate fi ignorata. Cativa factori care ar fi concurat la aceasta: - Elicopterul desi acelasi tip nu era la fel cu cele de la SMRD, cu care era echipajul obijnuit, adica era cu 200kg mai usor, poate cel mai important nu avea pilot automat (instrument folosit continuu pe celelalte), avea alt design al talpilor de aterizare. - De asemenea stiti f. bine ca nu pe acolo era drumul cel mai scurt de la LRCK la LRTZ, iar pozitia de intrare in apa nu a fost se pare cea care il lega de zborul la LRTZ. Oricum Dumnezeu sa-i Ierte!

+9 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (48)

Modifică Setările