Despre sondaje şi alţi demoni. Corelaţia între prezenţa la vot şi rezultatul alegerilor europarlamentare în Barometrul de Opinie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Urmând dezbaterilor publice din jurul celei mai recente cercetări sociologice LARICS-INSCOP, realizate sub egida Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, cred că trebuie făcute câteva precizări.

Analiză realizată de Darie Cristea*

Sigur, precizările acestea au fost deja făcute la lansarea studiului, dar modul în care tema a fost tratată public ne arată că bună parte a presei este prea grăbită pentru a se mai documenta. Absolut toţi parametrii studiului au fost explicaţi acolo şi invit toată lumea interesată să urmărească prezentarea.

Nu este scopul acestui material să explice de ce unii ezită să îşi asume un asemenea studiu. Din păcate, multă lume nu înţelege că măsurarea fenomenului politic nu este politică. Este ştiinţă politică. A crede că faci politică dacă faci un sondaj spune mai multe despre cel care emite o asemenea opinie decât despre sondaj.

Desigur, în România, mai ales în perioadele electorale, circulă tot felul de sondaje. Ideal ar fi ca Academia Română să nu se ferească de ele, ci să le facă pe cele mai bune dintre ele. Pentru că sociologia politică şi politica sunt două chestii total diferite.

Mulţi oameni serioşi se feresc concomitent de politică şi de sondaje. Doar că nu este acelaşi lucru. În final, sondajele preelectorale au o proprietate interesantă. Sunt verificabile.

În mai 2014, cu date culese între 1 şi 7 mai, INSCOP a propus următoarele prognoze de vot la alegerile europarlamentare: PSD-UNPR-PC 40,7%, PNL 16,9%, PDL 11,3%. După încă aproape trei săptămâni de campanie – în care, teoretic, se puteau schimba multe – rezultatele alegerilor europarlamentare de la 25 mai 2014 au fost PSD-UNPR-PC 37,6%, PNL 15%, PDL 12,23%. etc.

La prezidenţialele din 2015, INSCOP a cules date doar înainte de turul 1 şi anume în săptămâna 2-8 octombrie 2014. Deci cu trei săptămâni înainte de alegerile din 2 noiembrie 2014. Rezultatele sondajului îl cotau pentru primul tur pe Victor Ponta la 40,6% şi pe Klaus Iohannis la 30,1%. După încă trei săptămâni de campanie electorală, rezultatele din primul tur au fost: Ponta 40,44%, Iohannis 30,37%.

Sigur, rezultate precum cele de mai sus ar putea să te facă să îţi exagerezi capacitatea de prognoză. Dar, mai bine, pentru a rămâne consistenţi cu o direcţie ştiinţifică, să vorbim despre sondajul prezentat zilele trecute, luând în calcul câteva criterii mai rar enunţate în spaţiul public.

Ce caută întrebări politice într-un sondaj omnibus de tip barometru?

Imagine indisponibilă

Viaţa politică este parte a vieţii sociale, mai ales în anii electorali. Exclus să faci o cercetare de tip barometru de opinie publică fără întrebări politice, mai ales într-un context în care acestea sunt cât se poate de relevante (an electoral). Mai mult, ele sunt verificabile prin raportare la rezultatul votului, deci validează cumva întreg barometrul.

Cum prezentăm distribuţia votului?

Imagine indisponibilă

Din păcate, cel puţin în această campanie, publicului din România i s-au prezentat tot felul de serii de scoruri posibile la alegerile europarlamentare, dar în prea puţine cazuri s-au precizat prezenţele din care aceste scoruri erau calculate. Având în vedere că suntem încă la două săptămâni aproape înainte de vot, cel mai corect ar fi să i se prezinte publicului distribuţia probabilă a votului după mai multe scenarii de prezenţă: din totalul exprimat al intenţiei de vot (care la noi în ţară este de obicei mult peste participarea reală); din totalul voturilor declarate ca sigure de respondenţi (chiar şi aici este cel mai probabil să obţinem o estimare exagerată a participării); diferite metode de calcul, care să aducă prezenţa estimată mai aproape de participarea reală înregistrată la alegerile din ultimii ani. Este exact ce face cercetarea LARICS-INSCOP când oferă o distribuţie a votului la 63%, respectiv 39%. Oferă două scenarii grefate pe declaraţiile respondenţilor, aceste două scenarii permiţând publicului să observe dinamica votului în funcţie de prezenţă, dar şi în evoluţia lui în timp. Mult mai onest decât să arunci două cifre magice şi inexplicabile pe piaţă.

Obsesia funcţiei profetice a sondajelor

Imagine indisponibilă

Tot din păcate, sondajul este în primul rând un produs mediatic. Sociologii ar vrea să facă prioritar sondaje pentru consultanţă, dar liderii politici sunt mult mai tentaţi să scoată în public sondajele care îi avantajează. Aceasta duce la o simplificare nepermisă a prezentării datelor de sondaj. De exemplu, faptul că eşantionul a avut 1010 sau 1034 de subiecţi este nerelevant, atâta timp cât este reprezentativ pentru populaţia studiată. Dar pragul de prezenţă din care prezinţi opţiunile de vot este o informaţie absolut necesară. Şi este dreptul publicului de a o cunoaşte. Să o spunem onest. Cu o lună înainte de alegeri este absurd să spui că poţi estima prezenţa la vot. Sunt multe variabile care trebuie luate în calcul, inclusiv mobilizarea electoratului în teren de către partide, care nu este întotdeauna o chestiune de opinie publică.

Corect este însă să furnizezi, cum spuneam, distribuţia probabilă a votului, după mai multe scenarii de prezenţă, explicând, desigur, cum s-au calculat respectivele scenarii (din răspunsuri la întrebări directe, ponderări etc.).

Sociologia publică ar trebui să înceteze să ne spună cum va fi (şi după aceea să ne explice savant de ce nu a fost cum a crezut), ci mai degrabă să lucreze cu scenarii realizate în jurul unor parametri descrişi clar şi transparent.

Ce ne spune cercetarea LARICS-INSCOP despre prezenţa la europarlamentare?

Imagine indisponibilă

La întrebarea uzuală privind cu cine veţi vota la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, 63% din public exprimă o intenţie de vot. Scorul obţinut de PNL este 27% din intenţia de vot, scorul obţinut de PSD este 25%.

Desigur, nimeni nu crede că prezenţa va fi de 63%. Întrebarea este pe cine scoţi, pe cine laşi? Pentru că absenteismul nu se distribuie omogen în diferitele categorii socio-demografice sau în clasele de votanţi.

Cercetarea cuprindea şi o întrebare de studiere efectivă a prezenţei la europarlamentare, o întrebare tip scală, cu zece trepte ale intenţiei de prezenţă. 39% din electorat a ales varianta 10 (sigur voi merge la vot). Dacă luăm distribuţia voturilor doar de la aceşti 39%, obţinem o egalitate perfectă între PSD şi PNL, la cota de 26%. Desigur, putem bănui că scăderea prezenţei sub 39% ar avantaja PSD.

Deci cum stăm cu prezenţa? La ultimele europarlamentare am avut aproape 32%, la prezidenţiale 52% şi la parlamentare aproape 39%. Avem şi chestiunea aceasta cu referendumul pe justiţie, care probabil va creşte participarea, deşi alegerile pentru Parlamentul European nu sunt cele mai interesante pentru români. Deci, cel mai probabil, prezenţa va fi peste cea de la ultimele euroalegeri (deci peste 32%), dar sub 40%. Cât de aproape de acel 39% invocat mai sus, depinde de capacitatea de mobilizare a partidelor interesate să vină lumea la vot.

*Darie Cristea este membru în Consiliul de Experţi LARICS şi conferenţiar universitar al Catedrei de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite