Desprinderea moldovenilor de „lumea rusă” este inevitabilă şi ireversibilă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Parlamentul de la Chişinău, iluminat în culorile drapelului Uniunii Europene în seara de 9 mai
Parlamentul de la Chişinău, iluminat în culorile drapelului Uniunii Europene în seara de 9 mai

Reportajele difuzate luni, 9 mai, de posturile de televiziune din Moldova despre Ziua Victoriei i-au şocat inclusiv pe moldoveni. În acelaşi timp, se dezvoltă o nouă generaţie cu aspiraţii europene.

Sondajele realizate de reporteri pe stradă cu cei aduşi la manifestaţiile din 9 mai au scos la iveală un tablou dezolant, mai ales în contextul invaziei ruse în Ucraina. Aproape 10.000 de oameni (37.000 au manifestat în întreaga ţară, conform datelor poliţiei), aduşi organizat la Chişinău cu autocarele de către partidele pro-ruse, au acceptat să scandeze orice, pentru a primi seara o frigăruie promisă sau 50 de lei (2,5 euro). Organizatorii spun că nu au plătit oamenii ca să vină la miting, doar că, în ajun, pe unele reţele de socializare au apărut ofertele.

Oamenii amărâţi, „arma” speculanţilor politici

Trei partide de stânga au adus la Chişinău oameni amărâţi, care au scandat în limba rusă „Victorie!” şi au mărşăluit pe străzi sub drapele roşii ale fostei URSS – unii fără să înţeleagă nici măcar în ce oraş se află. Alţii au spus că au venit să o dea jos pe Maia Sandu. Li s-a dat să ţină în mâini câte o fotografie cu chipul unor militari sovietici, sugerându-se că ar fi bunicii lor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. Fiind întrebaţi cine este cel din fotografie, fie ridicau din umeri, fie pufneau în râs. La finalul întrunirii au aruncat pozele, puse în ramă din lemn cu mâner, lângă un coş de gunoi, iar jurnaliştii le-au fotografiat. Reproşul celor aduşi la miting faţă de jurnalişti era: „Nu ne stricaţi sărbătoarea!”. Au ajuns să sărbătorească, nu să comemoreze, omorârea bunicilor în războiul de acum 80 de ani şi să elogieze călăii, considerându-i eliberatori.

Jurnaliştii au aflat luni de la manifestanţii aduşi în centrul Chişinăului că „Sfântul Gheorghe a fost moldovean” şi că „Ştefan cel Mare purta panglică bicoloră negru-oranj”. Aşa a spus, în cadrul unui briefing, cu câteva zile în urmă, liderul comuniştilor Vladimir Voronin, iar adepţii săi i-au preluat mesajul chiar dacă este absurd.

La Comrat, în Adunarea Populară, s-a conturat un nucleu politic ce manifestă tendinţe separatiste, iar la nivelul societăţii, în sudul Moldovei, oamenii se declară „parte a lumii sovietice” şi votează pro-Rusia în proporţie de peste 80%. La Tiraspol, autorităţile separatiste pro-ruse au ridicat luni, 9 mai, „steagul Victoriei” şi au asigurat populaţia din stânga Nistrului că regiunea transnistreană „va fi neapărat recunoscută ca stat, dar ar fi bine ca acest lucru să se întâmple fără vărsare de sânge”. Declaraţia a fost făcută de şeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski.

Au desenat pacea pe asfalt, în faţa Parlamentului

În paralel cu cele relatate mai sus, în Moldova se dezvoltă o lume nouă: o generaţie care analizează, manifestă empatie, caută răspunsuri în istorie şi se agaţă de un viitor european. Această parte a societăţii este mai numeroasă (majoritară conform sondajelor şi conform rezultatelor ultimelor alegeri), dar mai puţin gălăgioasă. Cei mai mulţi dintre exponenţii acestei părţi a societăţii au marcat pe 9 mai Ziua Europei, zi în care au promovat pacea. Alţii au mers pe la casele veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial, le-au mulţumit pentru sacrificiu şi le-au transmis coşuri cu alimente. Totul foarte discret - fără lozinci şi fără camere de filmat.

image

Spectacolul manifest Requiem pentru Bucea pe scena Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău

Pe parcursul zilei, copii moldoveni împreună cu copii refugiaţi din Ucraina au desenat şi au scris mesaje despre pace pe asfalt în faţa Parlamentului, iar seara clădirea legislativului a fost luminată în culorile drapelului Uniunii Europene, un gest ce simbolizează direcţia spre lumea liberă, spre pace şi democraţie.

Iar seara, sala Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Chişinău a devenit neîncăpătoare pentru spectatori, acolo unde a avut loc premiera spectacolului manifest ”Requiem pentru Bucea” – un spectacol despre tragedia prin care trece acum poporul ucrainean. Întreaga piesă de teatru este un manifest pentru pace, iar ziua de 9 mai nu a fost aleasă întâmplător, subliniază regizorul teatrului, Luminiţa Ţâcu.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite