Dosarul Colectiv, „spart” în două părţi: Piedone şi funcţionarii publici se judecă separat, la toamnă. Patronii şi ceilalţi inculpaţi vor fi judecaţi acum - UPDATE

Foto Ionut Mureşan

Dosarul Colectiv a fost spart în două, luni, chiar la primul termen dintre cele trei consecutive acordate pentru dezbaterile finale în apel. Piedone, funcţionarii publici şi pompierii se vor judeca la toamnă, în compet de divergenţă, pe chestiunea schimbării încadrărilor juridice (din abiz în serviciu, în neglijenţă). În schimb, patronii clubului şi ceilalţi inculpaţi care nu sunt funcţionari publici se vor judeca marţi şi miercuri.

UPDATE ora 16.00: Curtea de Apel Bucureşti a dispus disjungerea Dosarului Colectiv după cum urmează:

• Un dosar separat a fost format cu Piedone si ceilalti pentru care s-a cerut schimbarea încadrării juridice, în care se va judeca şi toată latura civilă, în complet de divergenţă, pe 22 septembrie 2021.
• Ce a ramas din dosarul Colectiv - adică doar latura penalp cu privire la patronii clubului şi ceilalţi inculpaţi pentru care nu s-a cerut schimbarea de încadrare – se vor judeca în apel, începând de marţi.

Doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti din componenţa completului de judecată nu s-au pus de acord, luni, cu privire la schimbarea de încadrare juridică, astfel că asupra acestei chestiuni a fost chemat să se pronunţe un al treilea judecător, în complet de divergenţă.

La termenul de luni, un judecător a propus ca inculpaţii pentru care se cere schimbarea de încadrare juridică (adică Piedone, celilalţi funcţionari din primărie şi pompierii) să fie judecaţi într-un dosar disjuns din cel al foştilor patroni ai clubului, ai firmei de artificii şi angajaţii lor.

„Considerăm că pentru oportuna solutionare a cauzei este necesar ca dosarul să fie soluţionat integral. Doar aşa putem afla concret şi coerent adevărul judiciar. Este posibil ca soluţiile în dosarele disjunse să fie contradictorii”, a declarat procurorul de şedinţă.

Părţile civile – supravieţitorii sau urmaşii celor care au murit în Colectiv sau ulterior, în spialele din România – au protestat în sala de judecată faţă de această soluţie. „Vă bateţi joc de noi!”, „Va mai dura 5 ani!”, au strigat oamenii din sală.

Dezbaterile finale - pe parcursul a trei zile, începând de luni

Problema schimbării încadrării juridice a fost ridicată din oficiu, la termenul din 14 aprilie al procesului, de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, fapt ce a nemulţumit DNA, care a făcut o cerere de recuzare a celor doi magistraţi.

Cererea de recuzare a fost însă respinsă de un alt complet.

Supravieţuitori ai incendiului din clubul Colectiv şi rudele victimelor au reclamat, printr-o scrisoare deschisă, decizia celor doi judecători de a schimba încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor. Semnatarii spun că astfel pedepsele vor fi „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România".

Semnatarii afirmau că, an de an, şi-au pus nădejdea în Justiţie, „sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, să izbutim să obţinem măcar un crâmpei de alinare".

„În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la îndulcirea până la derizoriu a pedepselor acordate", scrie Agerpres.

Supravieţuitorii tragediei de la Colectiv au spus că în urma documentelor instanţei au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadraturii juridice:

„Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei - înlăturarea art.309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave.

Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.

 În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.”

În prezent, procesul se află în faza de apel. Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Piedone, fostul primar al Sectorului 4, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii unei firme de artificii.

Condamnările pe fond în Dosarul Colectiv

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone (fost primar al Sectorului 4) a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Foştii patroni au clubului - Anastasescu George Alin, Mincu Costin şi Gancea Paul-Cătălin – au primit câte 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare.

Radu Antonina şi Matei George-Petrică, pompierii de la ISU care trebuiau să verifice legalitatea funcţionării clubului pe partea de securitate la incendiu au primit câte 9 ani si 2 luni de închisoare.

Angajaţii de la Primăria Sectorului 4 au primit pedepse cuprinse între 3 şi 8 ani de închisoare.

Niţă Daniela, patroana firmei de artificii, a primit 12 ani si 8 luni de închisoare, iar cei doi pirotehnişti care au montat efectiv artificiile în club au fost condamnaţi la pedepse de câte 10 ani de închisoare.În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

Totodată, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, pentru cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.