Ora de Religie, la mâna deputaţilor. Obligatorie, facultativă sau interzisă - cum este tratată religia în şcolile Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ultima dezbatere de la Camera
Deputaţilor, vizavi de înscrierea la ora de Religie, are loc marţi, urmând ca
miercuri să se voteze în plen varianta finală a articolului din lege care va
reglementa participarea copiilor la acest curs

FOTO: Octav Ganea/Mediafax
Ultima dezbatere de la Camera Deputaţilor, vizavi de înscrierea la ora de Religie, are loc marţi, urmând ca miercuri să se voteze în plen varianta finală a articolului din lege care va reglementa participarea copiilor la acest curs FOTO: Octav Ganea/Mediafax

Modalitatea în care părinţii ai căror copii vor să urmeze cursurile de Religie la şcoală îşi vor înscrie micuţii la această oră din anul şcolar următor se stabileşte marţi într-o şedinţă comună a membrilor Comisiei pentru Învăţământ cu membrii Comisiei Juridice.

Mai exact, cele două Comisii vor modifica articolul din Legea Educaţiei care a fost declarat neconstituţional, urmând ca în cursul zilei de mâine noul articol să fie votat în şedinţa de plen a Camerei.

La ultima întâlnire pe care membrii Comisiei de Învăţământ au avut-o săptămâna trecută, nu s-a specificat durata pentru care elevul se va putea înscrie la ora de Religie. Asta în condiţiile în care societatea civilă a cerut ca elevii care vor să urmeze aceste cursuri să facă cereri la fiecare început de an, în timp ce Patriarhia Română a susţinut că ar fi mai bine ca solicitările să fie depuse pentru un întreg ciclu de învăţământ.

Ce se întâmplă cu ora de Religie în Europa

În timp ce societatea românească este în plină dezbatere vizavi de predarea Religiei la şcoală, concepţia generală în alte societăţi europene este că statul trebuie să ofere educaţie religioasă în şcolile publice. Excepţia de la regulă o fac Franţa şi Slovenia unde acest tip de educaţie este fie extracurriculară, fie interzisă în incinta şcolii. Istoricul Religiilor Eugen Ciurtin a explicat că Franţa este un caz special din cauza conceptului laicităţii şi fenomenului de anticlericalism.

Astfel, că în Franţa, separarea bisericii de stat s-a legiferat în 1905. În schimb, în Marea Britanie, sistemul de învăţământ s-a dezvoltat în strânsă legătură cu Biserica Anglicană, iar predarea religiei a căpătat un caracter obligatoriu. „Marea Britanie este multiconfesională educaţional, la fel ca şi ţările nordice. Culturile protestante au alt tip de secularizare, sunt mai permisive în ceea ce priveşte o predare nonconfesională în şcoli", a explicat istoricul religilor. În ceea ce priveşte Italia şi Spania, ţări preponderent catolice, Ciurtin spune că Religia se predă confesional, dar la liceu apar şi elemente de Istoria Religiilor.

În Italia, sunt necesare două ore pe săptămână de educaţie religioasă catolică, finanţată de stat, în grădiniţe şi şcoli primare, şi o oră pe săptămână în ciclurile superioare. Părinţii trebuie să declare dacă elevii cu vârste de până la 13 ani vor participa sau nu, iar profesorii sunt aleşi de episcop, care le poate retrage permisiunea dacă nu respectă standardele morale ale bisericii. În Spania, deşi nu există o biserică recunoscută în Constituţie, Biserica Catolică este responsabilă de predarea religiei catolice în şcolile de stat, în urma unui acord încheiat în 1979 cu Vaticanul.

Şi în Germania, religia este inclusă în curriculumul şcolilor publice, dar părinţii pot să îşi retragă copiii de la ora de religie, până când aceştia împlinesc 12 ani, vârstă la care copiii germani pot decide singuri. Pentru cei care optează să se retragă, multe landuri au introdus ca materie etica.


Părinte: La ora de Religie li se spune că nu există Moş Crăciun

Părinţii şi-au înscris copii la Religie în proporţie de peste 90% potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei, însă o parte din ei sunt totuşi îngrijoraţi de modul în care li se predă materia copiilor lor. Spre exemplu, mama unui băieţel, pe care l-a înscris la ora de Religie, se declară nemulţumită de unele lucruri pe care le învaţă copilul ei la această disciplină. "Nu sunt mulţumită de ce fac la oră. Li s-a spus în clasa I că Moş Crăciun nu există. Asta e problema părinţilor", spune mama băieţelului, citată de Mediafax. În schimb, tatăl a doi băieţi, unul în clasa pregătitoarea şi celălalt în clasa a V-a, se gândeşte să nu-l mai înscrie pe cel mare la ora de Religie.

"Profesoara e foarte agresivă, nu prea are legătură cu credinţa. Al meu îmi zice că ar vrea ca profesorul de informatică să fie şi de religie, că aşa frumos le vorbeşte", spune el. O bunică o laudă pe profesoara de Religie şi spune că "Religia nu-i îndoctrinare, e ceea ce trebuie să ştie orice om. Îi educă. Nu contest că s-ar putea să fie cadre didactice care nu ştiu să îi înveţe. Dacă îl sperii pe copil şi transformi credinţa în pedeapsă, nu-i normal", completează aceasta.

O decizie a Curţii Constituţionale din 12 noiembrie anul trecut, publicată în Monitorul oficial pe 23 ianuarie, a schimbat regula de înscriere de la Religie. Practic, părinţii nu mai depun cerere de retragere de la această disciplină, ci o solicitare de participare.


 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite