Eveniment

articolul anterior articolul urmator

De ziua limbii române, malul drept întreabă malul stâng

6
31 Aug 2018 12:09:12
Cristina Hermeziu

De ziua limbii române trec Prutul. „Am impresia că, la Chişinău, mai bântuie încă fantoma socialistă a cărţii gratuite oferite în dar de către şcoală, partid, organizaţii de tineret. În rest, avem maşini şi ceasuri de lux, localuri aglomerate, mall-uri prospere.“

31 august e ziua limbii române. De ziua limbii române trec Prutul.

În perioada 29 august-2 septembrie are loc la Chişinău a treia ediţie a Salonului Internaţional de carte Bookfest.

Când aţi fost ultima dată la Chişinău? Când aţi fost prima oară?

Prima oară am fost pe la mijlocul anilor 1990, eram un grup de studenţi, la cules de folclor, în satele basarabene. De la Chişinău mi-am cumpărat atunci primul disc de vinil cu formaţia Queen. De la colindatul satelor îmi amintesc de un fel de vitalitate impetuoasă a oamenilor şi de limba lor română, plină de sevă, un amestec de miere şi pietre de râu. Şi cum „prima oară“ rămâne referinţa absolută emoţional, peste zeci de ani am retrăit aceleaşi impresii la Paris, când l-am întâlnit pe artistul vizual basarabean Ghenadie Popescu, cel care a cărat cu roaba o imensă mămăligă prin toată Europa; şi am simţit acelaşi gust al limbii când am citit-o pe Tatiana Ţîbuleac, cea care în romanul „Grădina de sticlă“ face să se ciocnească, în viaţa unei fetiţe, două limbi, româna şi rusa, până exact aşa, curge o miere uşor amară şi se rostogolesc bolovani de râu.

De ziua limbii române trec pe la standul editurii Junimea care îşi are locul la târgul de carte de la Chişinău prin zecile de cărţi de autori basarabeni pe care îi publică programatic în diverse colecţii, de literatură, desigur, dar şi de eseuri, critică literară sau publicistică. O diversitate esenţială care dă măsura, caleidoscopic, a societăţii de azi din Republica Moldova, prin oameni de condei, profesori universitari, poeţi şi scriitori, jurnalişti din diferite generaţii, stăpâni pe o limbă română de poveste.

De ziua limbii române răsfoiesc şi decupez subiectiv din cărţile lor post-it-uri şi citate de pus pe cartonaşe de lux, între toate celelalte semne de carte admirative pe care le aşezăm de obicei, când ne referim la literatura română, mai ales între pagini de pe malul drept de Prut.    

Irina Nechit, „Malul stâng întreabă malul drept“, Junimea, colecţia Dialog XXI: „În 2013, Iolanda Malamen îmi solicita un interviu. La întrebarea „Cum este să fii considerat în acelaşi timp scriitor român şi străin dincoace de Prut?“, i-am răspuns emotiv: „Of, Prutul. E cea mai adormită frontieră din lume. Apa Prutului doarme când curge. Şi noi cei din Republica Moldova picurăm de somn. Vedem vise fantastice, facem literatură din ele. Visăm, ne hrănim din vise, unul dintre acestea este că ne-am sincronizat cu literatura română.

Leo Butnaru, „A fi sau a nu fi! – acesta e răspunsul“, Junimea, colecţia XXI: „Sunteţi un redutabil „întrebător“ (cam cinci-şase volume parcă), precum şi un foarte solicitat „răspunzător“ (cum ziceaţi? „Răspund, deci exist!“).

Radmila Popovici, „Apa care îşi bea mîinile“, Junimea, colecţia Atrium: „de la un timp/ dumnezeu/ e/ tot mai curios de câte ori/ mă vede îmi face acel/ semn cunoscut/ numai nouă// se apropie// ştie că-s supărată/ că-mi poate sări/ ţandăra că nu am/ chef de confidenţe/ că pur şi simplu/ nu-l înţeleg// totuşi/ când traversez/ îmi întinde mâna/ de parcă aş avea/ cinci ani/ încontinuu// mă aşez intenţionat/ pe bordură/ şi el ia/ loc lângă mine// surâde auzindu-mă/ cu o doamne tu/ pe bordură// atunci simte că pot/ să-i spun ce/ şi cum// îşi împreunează/ braţele priveşte înainte/ abia respiră să nu-mi/ atingă aerul// după o tăcere cât lumea/ şoptesc/ lasă-mă să urc/ în tine// nu poţi// am coborât/ eu“ („pe bordură“)

De ziua limbii române, zeci de alte titluri sunt de răsfoit vineri, 31 august şi sâmbătă 1 septembrie, la standul Junimea de la Chişinău, semnate de Leo Butnaru, Alexandru Burlacu, Nicolae Busuioc, Margareta Curtescu, Mircea V. Ciobanu, Vlad Ioviţă, Irina Nechit, Adela Novac, Radmila Popovici, Mihai Şleahtiţchi, Grigore Vieru, Diana Vrabie. Pe lângă amfitrionii Simona Modreanu şi Lucian Vasiliu, sunt invitaţi să prezinte cărţile Maria Pilchin, Dumitru Crudu, Viorica Zaharia, Ion Hadârcă, Ion Ţurcanu, şi academicienii Mihai Cimpoi şi Eugen Simion. Programul aici.

De ziua limbii române, primesc în exclusivitate şi cu bucurie de la poeta Maria Pilchin, acest diagnostic pus la salonul internaţional de carte de la Chişinău, ediţia 2018, un adevărat manifest:

Dacă e să compar cu alte târguri din România, Franţa, Rusia, pot constata, cu un anumit regret, lipsa publicului larg la salon, poate de vină este perioada estivală, concediile şi vacanţa oferită de către guvern angajaţilor instituţiilor de stat. Nu ştiu dacă există vreun studiu în domeniul marketingului editorial în spaţiul nostru, dar impresia mea în calitate de scriitor şi de angajat al unei edituri (director de marketing al editurii Arc) este că, la Chişinău, mai bântuie încă fantoma socialistă a cărţii gratuite oferite în dar de către şcoală, partid, organizaţiei de tineret etc. Basarabeanul mai crede uneori că e prea scumpă cartea. În rest, avem maşini şi ceasuri de lux, localuri aglomerate, mall-uri prospere. Bani sunt, consumăm din plin. Carte mai puţin. Şi, în acest sens, nu vreau să citez pe Dimitrie Cantemir, pentru că mai cred că lucrurile pot fi schimbate şi ele chiar se schimbă. Reies din vânzările editurii la care lucrez.

Carte se produce, carte se vinde. Desigur, este comod să acuzăm, să criticăm. Or, aici un rol important trebuie să îl aibă ministerele de resort, uniunile de creaţie, editurile, bibliotecile, şcoala etc. Cartea trebuie promovată ca o valoare socială, ca o necesitate a unei comunităţi. Cartea nu este un lux sau moft. Este o nevoie umană. Şi în acest sens, Salonul Internaţional de carte Bookfest Chişinău este o locomotivă, care propulsează această nevoie, o materializează, o aduce mai aproape de om. Şi doar aşa omul poate face un pas pentru a ieşi din incultură, ignoranţă şi gândire rudimentară.

V-aţi gândit vreodată la faptul că un mijloc public de transport nu există pentru a fi mereu plin, ci, mai întâi de toate, pentru a face legătura din punctul A în punctul B. Asta este acest târg de carte, el ne face legătura dintre edituri şi public, dintre editori şi editori, dintre editori şi librari, poate şi dintre cititori şi cititori (mă refer la blogurile care promovează cartea şi la cluburile de lectură de pe reţelele de socializare). Cum îl aducem pe cel din urmă la târg este deja o întrebare care nu ţine doar de edituri, ea aproape că invocă un anumit contract social în sfera culturii.

De ziua limbii române, iau altă carte din biblioteca mea de la Paris şi subliniez cu roşu acest poem de la pagina 13:

„copilul nostru
împarte cărţile casei

în «română» şi «rusă»
şi copertele noastre
ca două oşti
stau deoparte
şi de alta
a drumului
pe care îl trecem
prin marea roşie
a vieţii.“

(Maria Pilchin, Poeme pentru Ivan Gogh, Paralela 45, 2015.)

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Dusan Cornel
31.08.2018, 13:46:15

Felicitari dna Hermeziu! Pare ca ati parasit marxismul cultural de acum cativa ani! O evolutie intelectuala salutara!

+1 (3 voturi)
Camelian Propinatiu
31.08.2018, 21:45:29

Merită verificat pe Google câtă importanţă a acordat presa din dreapta Prutului, bogată în scriitori, Limbii Române, în 31 august 2018, de Centenar, în postromânism. Noroc cu jandarmii din Piaţa Victoriei, piaţa lor! ai zice.

+3 (3 voturi)
Marcus
31.08.2018, 17:20:26

In Basarabia nu- mi pot imagina o dezbatere literara fara cei mai buni prieteni ai eului liric, vinul Intr o tara care isi cauta popria identitate,modelele culturale romanesti cred ca sunt putim reprezentate. De ziua limbii romane, la multi ani, doamna Hermeziu pentru ca alegeti sa promovati cu talent si sensibilitate cultura noastra. Ganduri frumoase.

+3 (3 voturi)
Marcus
31.08.2018, 17:57:49

" cel mai bun prieten"; ma gandisem la doua crame initial. Scuze.

Cristina Hermeziu
31.08.2018, 18:44:29

La multi ani, Marcus , langa un (virtual) vin de Cricova... :)

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările