Dezvăluirile lui Pacepa II: KGB este statul, iar Vladimir Putin este KGB

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Pacepa şi Vladimir Putin
Mihai Pacepa şi Vladimir Putin

Ion Mihai Pacepa, fostul directorul adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din România comunistă, a dezvăluit, în mesajul său „Ţarul Putin" că odată cu instalarea lui Vladimir Putin la Putere în 1999, Rusia a fost condusă de KGB (Comitetul Securităţii Statului).

Deşi în 1996, structura KGB a căpătat un nou nume, FSB, aceasta nu a căpătat și o politică nouă. În 1998, Putin a fost desemnat de Elțîn la șefia FSB, atfel că, în 1999, odată cu numirea lui Putin în funcția de președinte, acesta avea să aibă în subordine un Serviciu complet centralizat, organizat și, mai ales, loial.

În timpul Războiului Rece, KGB, în Rusia, era un stat în stat

Ipoteza lui Pacepa afirmă că Serviciile formau, în Rusia, un stat în stat.

„Imediat după ce Putin a fost încoronat rege, KGB a devenit statul. Până în 2003, peste 6.000 de foști ofițeri KGB (organizație care în trecut împușcase milioane de oameni sub învinuirea că erau spioni naziști), au devenit șefi ai birourilor federale și locale rusești.

Mai bine de jumătate dintre pozițiile din administrație erau conduse de foști ofițeri KGB. Vechea Uniune Sovietică avea un ofițer KGB la fiecare 428 de cetățeni. În 2004, Rusia lui Putin avea un ofițer FSB la fiecare 297 de cetățeni."

Vladimir Putin şi KGB

După ce a terminat Facultatea de Drept a Universității din Leningrad, Putin a fost recrutat de KGB, în serviciul de contraspionaj.

„Viaţa mea e foarte simplă. Am terminat şcoala, am intrat la Universitate. Am terminat Universitatea, am intrat în KGB. Am încheiat cu KGB-ul, din nou la Universitate. De la Universitate, la Sobceak. De la Sobceak, la Moscova, la Departamentul Administrativ al Kremlinului. După aceea, în aparatul preşedintelui. De acolo la FSB. După aceea, m-au numit premier. În prezent, preşedinte în funcţiune. Asta-i tot!", spunea Putin, în 2000, unor jurnaliști care lucrau la proiectul cărții „La persoana întâi", o serie de interviuri despre președintele în funcție al Rusiei.

Citește aici și dezvăluirile lui Pacepa: Boris, capul sau demisia

Putin: Mi-am dorit întotdeauna să fiu spion

În aceeași carte, Putin mărturisește că și-a dorit întotdeauna să fie spion KGB și că trimisese scrisori instituției încă din clasa a X-a de liceu pentru a fi parte a Serviciului, însă a primit o scrisoare politicoasă de refuz. Varianta lui Putin, prezentată în carte, este că a fost sfătuit să termine Facultatea de Drept, astfel încât să se poată integra în structurile Serviciului.

După terminarea facultății, agenții KGB l-au contactat pentru a-i oferi un post în serviciul structurii. A făcut cursuri de perfecționare în diferite localități rusești, după care, în 1985, sub Gorbaciov, a fost trimis în misiune, la Leipzig, în Germania de Est. Putin era un agent sub acoperire, președinte al Asociației de Prietenie „URSS- RDG". Însă, în 1990 este somat să se întoarcă în țară, unde va continua să lucreze pentru KGB, dar și să-și croiască drumul către culmile politicii.

Citește aici Ultimul mesaj al lui Pacepa despre Țarul Putin

Ce însemna, de fapt, KGB?

În anul 1983, revista „Time" scria că serviciul KGB era cel mai eficient sistem organizat de strângere de informații, care opera atât spionaj legal, cât și spionaj ilegal. KGB se ocupa cu spionajul politic, economic, strategico-militar și de dezinformare.

Spionii legali trăiau în reședințe de spionaj, unde un rezident care locuia legal în țara respectivă aduna informații. Un spion legal se bucura de imunitate diplomatică și ar fi avut imunitate diplomatică în cazul în care ar fi fost prins. În cel mai rău caz, spionii descoperiți fie se întorceau în Uniunea Sovietică, fie erau declarați persoane non-grata și dați afară din guvernul țării în care făceau spionaj.

Spionii ilegali aveau fie vieţi duble, fie morţi duble

Spionii ilegali erau neprotejați de imunitatea diplomatică și lucrau independent de misiunile diplomatice și de schimburi ale Uniunii Sovietice. La început, KGB punea mai mare preţ pe spionii ilegali, având în vedere că aceștia puteau interacționa cu persoanele țintă mult mai ușor.

În cazul agenților cu „vieți duble", aceștia își foloseau personalitatea pentru a-și fabricare identitatea falsă. Viețile agenților cu „două morți" presupuneau abandonarea oricărei caracteristici personale și preluarea întregului set de caracteristici pe care le avea personajul interpretat.

Pentru a fi credibili, spionii care își asumau identități false, erau obligați să locuiască o perioadă într-o țară străină, conform noii identității, înainte de a lucra în țara care era ținta spionajului.  Ziarul „New York Times“ susține că acesta era motivul pentru care rușii trimiteau spioni în Statele Unite prin ambasada sovietică din Ottawa, statul Canada.

Fişa postului unui spion ilegal

Aceștia erau trimiși să fure și să fotografieze documente, nume de cod sau contacte, să lucreze ca „prieteni ai cauzei" sau ca agenți provocatori, care urmau să se infiltreze în grupul țintă pentru a țese neîncredere, pentru a influența politic și a aranja răpiri sau asasinate.

Pacepa avertizează că revenirea lui Putin la putere marchează instaurarea unui nou tip de dictatură care poate fi foarte greu înfrântă. O dictatură a serviciilor.

Pacepa avertizează: Ne vom confrunta cu o dictatură a Serviciilor

Cu susținerea unei structuri perfect organizate, cum este aceea a KGB, Putin nu are niciun fel de piedică, spune Ion Mihai Pacepa.

Drumul îi este liber pentru a pune în aplicare politica pe care o conceptualiza într-un articol, la începutul noului mileniu, astfel:

„Statul trebuie să fie unde și cum e nevoie de el. Libertatea trebuie să existe acolo unde este nevoie de ea și în forma în care este nevoie de ea".

Cine a fost Ion Mihai Pacepa?

Ion Mihai Pacepa a fost adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) din România comunistă și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu. În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceaușescu în Republica Federală Germania, de unde a cerut azil politic în Statele Unite. Cererea sa de azil a fost aprobată de președintele de atunci, Jimmy Carter.

Pacepa a fost condamnat de două ori la moarte, pentru crimă de înaltă trădare și a fost pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Liderul palestinian Yasser Arafat și Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei au oferit, de asemenea, o recompensă de un milion de dolari pe capul lui Pacepa.

Citiți aici motivul pentru care a părăsit România în 1978

Securitatea i-a oferit, în 1980, teroristului Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, un milion de dolari pentru a-l omorî pe general, însă Şacalul nu l-a putut identifica pe general.

Citiți aici confesiunile lui Pacepa: Şi eu am fost corupt

Ion Mihai Pacepa a publicat prima carte care prezenta culisele unei dictaturi comuniste. Cartea, denumită „Orizonturile roșii", a fost republicată în 27 de țări.

Acuzațiile aduse lui Nicolae Ceaușescu la procesul din 25 decembrie 1989, au provenit, într-o măsură covârșitoare, din „Orizonturile" lui Pacepa.

Mâine, citiți „Statul trebuie să fie acolo unde e nevoie de el, la fel şi libertatea", al treilea episod al serialului „Dezvăluirile lui Pacepa“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite