Dilema Universităţii de Drept: mai poate notarul condamnat în „Dosarul Mazăre“ să le predea studenţilor?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Adevarul
FOTO Adevarul

Consiliul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti va hotărî joi dacă notarul şi lectorul universitar Aurel Jean Andrei, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, mai poate preda în cadrul facultăţii.

Potrivit experţilor în drept, legislaţia actuală prevede încetarea de drept a unui contract de muncă doar în condiţiile unei condamnări definitive cu executarea (Art. 56, alin.1. lit. f). Cum în cazul lectorului Jean Aurel instanţa a pronunţat o sentinţă cu suspendare, rămâne la latitudinea instituţiei angajatoare să ia în discuţie dacă hotărârea de condamnare aduce atingere prestigiului acesteia şi dacă, în consecinţă, se impune încetarea contractului de muncă. 

În această privinţă, există voci din sistem care consideră că o condamnare pentru acte de corupţie este incompatibilă cu profesia de profesor de drept şi reprezintă un deserviciu adus universităţii. „Cât timp infracţiunea a fost comisă cu intenţie, o persoană nu poate fi cadru didactic la o facultate de drept. Indiferent ce materie predă respectivul, calitatea lui profesională şi etică trebuie să fie ireproşabile, pentru că el nu doar transmite drept, ci trebuie să educe viitorii oameni ai dreptului pentru care «legalitatea» trebuie să fie la fel cu ceea ce oamenii religioşi numesc «sfinţenie»”, este de părere judecătorul Cristi Danileţ.

Şi avocatul Stelian Ion este de aceeaşi părere. „Un profesor de drept nu are cum să fie un condamnat penal şi să predea în continuare dreptul. În conformitate cu Carta integrităţii Facultăţii de Drept, acesta ar trebui să fie exclus. În mod evident, menţinerea acestuia în cadrul facultăţii reprezintă un deserviciu adus Universităţii”. Încheierea contractului de muncă a lectorului Jean Aurel nu ar reprezenta o premieră pentru Facultatea de Drept din Bucureşti. Aceeaşi soartă au avut-o şi fostul premier, Adrian Năstare în 2012, şi mai recent fostul senator şi ministru, Dan Şova după ce au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cu executare. De altfel, Articolul 22 din Carta Universităţii statuează că „este nedemnă de a fi membru al comunităţii universitare, în calitate de membru al personalului didactic şi de cercetare, persoana care a fost condamnată definitiv, în baza unei hotărâri judecătoreşti, la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, chiar fără legătură cu exerciţiul  activităţii universitare, de natură a aduce atingere prestigiului academic”.

Reamintim că în dosarul retrocedărilor ilegale de pe litoral, în care a fost condamnat şi fostul primar Radu Mazăre pentru un prejudiciu total de 114 milioane de euro, notarul Jean Aurel a mai fost acuzat şi de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals în formă continuată, însă a scăpat de aceste acuzaţii după ce a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Alte plângeri 

Aceasta nu va fi prima apariţie a lectorului Jean Aurel în faţa comisiei de etică a Universităţii. Anul trecut, judecătorul Camelia Bogdan a sesizat CSM şi Consiliul de etică al Universităţii Bucureşti cerând apărarea reputaţiei şi integrităţii după ce Aurel Jean a postat pe Facebook un text în care critica lupta anticorupţie. „În realitate, nu există şi nu a existat niciodată, este doar instrumentul prin care stăpânii noştri exercită controlul asupra coloniei numită România. Nu poţi vorbi de lupta împotriva corupţiei într-un sistem de esenţă căruia şi la baza căruia se află corupţia, hoţia, raptul”, a scris lectorul Facultăţii de Drept. 

Aceeaşi judecătoare declara într-un interviu anul trecut că notarul, Aurel Jean Andrei, „l-a ajutat pe domnul Dan Voiculescu să fraudeze procedura de privatizare a Institutului de Chimie Alimentară (dosar în care Dan Voiculescu a fost condamnat de judecătoarea Camelia Bogdan la zece ani de închisoare), prin legalizarea unei superficii pe terenurile proprietate publică a statului, deşi domeniul public nu poate fi dezmembrat”.

De altfel, Camelia Bogdan depusese anterior şi o plângere penală la DNA împotriva judecătorului Laura Andrei, fosta şefă a Tribunalului Bucureşti, soţia notarului Aurel Jean Andrei, reclamând că nu a fost pus în executare un ordin de indisponibilizare în vederea confiscării sumelor de bani în dosarul ICA, estimate la 60 de milioane de euro.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite