Înalta Curte suspendă judecarea dosarului lui Vâlcov şi sesizează Curtea de Justiţie a UE în problema completelor specializate
0
Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă care soluţionează apelul lui Darius Vâlcov împotriva sentinţei de 8 ani de închisoare pentru corupţie a decis, joi, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul deciziei CCR privind completele de 3 judecători specializate.
UPDATE
Dosarul în care Darius Vâlcov este judecat pentru fapte de corupţie, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se suspendă, întrucât judecătorii au decis să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie cu privire la mai multe aspecte. Magistraţii vor să afle, printre altele, dacă decizia Curţii Constituţionale a României privind completele specializate este sau nu obligatorie şi dacă dosarul trebuie rejudecat de completul de trei judecători.
Magistraţii vor să trimită patru întrebări la CJUE privind deciziile CCR şi dreptul european. Mai exact, dacă aplicarea dreptului UE permite unei instanţe naţionale să înlăture aplicarea unei decizii CCR, scrie ziare.com.
„Suspendaţi judecarea cauzei, este obligatorie această măsură. Se poate solicita CJUE să soluţioneze acest caz în procedura de urgenţă. Domeniile în care se pun întrebările fac parte din titlul 5 al CEDO şi se încadrează la posibilitatea judecăţii urgente. Privind articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene are evidenţa legătură cu cauza şi implică obligaţia statelor membre de a garanta acest drept. În judecată în apel intervenind motivarea CCR, rezultă că invocarea acestor norme este necesară pentru dezlegarea procesului.
Se pune problema dacă decizia CCR, prin dispoziţiile date în paragrafele 169 şi 170, îndeplineşte cerinţele garantării independenţei instanţelor şi magistraţilor, aşa cum prevede Tratatul Uniunii Europene. CJUE să spună dacă intruziunea CCR nu reprezintă, de fapt, o ingerinţă în actul de justiţie. Nerespectarea acestor decizii CCR constituie abatere, de aceea, instanţă supremă în mod corect întreabă CJUE dacă poate fi folosit dreptul comunitar existent faţă de indicaţiile acestui organism", a spus reprezentantul DNA.
Mai exact, procurorul DNA a făcut trimitere la două directive europene, una privind spălarea banilor şi cealaltă privind combaterea fraudelor din fondurile europene, dar şi la jurisprudenţă CJUE. Procurorul a reiterat că nerespectarea deciziilor CCR constituie abatere disciplinară.
Avocaţii cer să nu sesizeze CJUE
Avocaţii au pus concluzii de respingere a sesizării CJUE. "Decizia CCR nu are cum să nu aibă aplicabilitate în dreptul intern," spune unul dintre apărători, susţinând şi că în procesul de faţă se aplică normele de drept intern.
"CCR a stabilit că acele completuri de judecată sunt nelegal constituite şi a completat că dosarele aflate în fază de apel trebuie rejudecate. Nu cred că este o imixtiune în activitatea de judecată şi nu a afectat independenţa magistraţilor," explică un alt avocat.
"Problemă principală a acestora, dacă Înaltă Curte poate să înlăture o decizie a CCR? Această este problemă. Oricum am reformula întrebările, ne întoarcem mereu la această problemă. Dacă se sesizează CJUE, vom schimbă ordinea constituţională. Vom da posibilitatea, de exemplu, Judecătoriei Caracal să ignore deciziile CCR," spune avocatul lui Vâlcov.
Completul de 5 judecători din acest proces este format din Ana Hermina Iancu, Andrei Claudiu Rus, Lavinia Lefterache, Marius Foitos şi Ioana Bogdan.
Precedentul Elena Udrea
Este pentru a două oară când Înaltă Curte pune în discuţie sesizarea CJUE cu privire la deciziile CCR. Pe 22 aprilie 2019, un complet de 5 judecători a sesizat instanţă europeană cu trei întrebări preliminare în dosarul Gală Bute-Elena Udrea, privind decizia CCR în cazul completurilor de 5 judecători. Întrebările sunt făcute pentru a lămuri cine are întâietate în cazul proceselor cu fraude europene, o decizie a CCR sau legislaţia europeană? Magistraţii au mai decis suspendarea procesului Gală Bute-Elena Udrea până când CJUE o să dea o prima decizie.
Se încarcă comentariile...
