DOCUMENT DNA, dată exemplu de „bune practici” în primul raport anti-corupţie la nivelul UE. România, din nou în fruntea topului general al corupţiei

CE a publicat pe 3 februarie raportul privind corupţia în UE

Comisia Europeană a publicat astăzi primul raport anticorupţie care vizează toate cele 28 de state membre. La capitolul exemple de bune practici, Direcţia Naţională Anticorupţie din România apare pentru că „şi-a construit o reputaţie notabilă drept organizaţie care realizează investigaţii şi urmări nepartizane după acuzaţii de corupţie la cel mai înalt nivel politic, judiciar sau din alte sectoare”.

„În ultimii şapte ani, DNA a pus sub acuzare 4.700 de persoane. 20,25% dintre aceste acuzaţii au fost confirmate prin decizii finale în instanţe. Aproape 1.500 de acuzaţi au fost condamnaţi prin decizii finale în instanţe, aproape jumătate dintre aceştia având poziţii foarte înalte. Cheia acestor rezultate a fost structura DNA, care încorporează, pe lângă procurorii care conduc şi supraveghează aceste investigaţii, poliţie judiciară şi economică, experţi financiari şi în IT”, se arată în raportul publicat astăzi de Comisia Europeană, primul care analizează corupţia la nivelul tuturor celor 28 de ţări membre. 

Totodată, arată Comisia, investigaţiile DNA au fost „nepartizane, realizate ca urmare a unor acuzaţii de corupţie la cel mai înalt nivel politic, judiciar sau din alte sectoare precum administraţia fiscală, servicii vamale, energie, transporturi, construcţii şi sănătate”. 

Comisia Europeană a publicat astăzi primul raport anticorupţie în cadrul căruia este prezentată situaţia din toatele cele 28 de state membre, în condiţiile în care măsurile împotriva acestui fenomen sunt, în general, nesatisfăcătoare".

România apare în raport în rândul statelor unde corupţia, cât şi percepţia oamenilor asupra acesteia, sunt considerate ridicate. Cel mai rău stau, potrivit raportului, Croaţia, Cehia, Lituania, Bulgaria, România şi Grecia. În aceste ţări, între 6% şi 29% dintre repondenţi au spus că li s-a cerut mită măcar o dată în ultimele 12 luni, în timp ce între 84% şi 99% dintre repondenţi consideră că fenomenul corupţiei este răspândit în ţara lor. La acest capitol, Croaţia şi Cehia stau puţin mai bine, făcând „o impresie uşor mai pozitivă faţă de celelalte ţări din acest grup, adică Lituania, Bulgaria, România şi Grecia”. 

„Raportul anti-corupţie al UE este construit, de asemenea, pe baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), un mecanism post-aderare pentru România şi Bulgaria, administrat de Comisia Europeană. În timp aceste două mecanisme au scopuri diferite, actualul raport se bazează pe cunoştinţele şi lecţiile extinse dobândite prin procesele MCCV şi face referiri la cele două ţări în capitole specifice. După finalizarea încheierea procedurilor MCV, acest raport va continua să urmărească acele probleme care sunt relevante în contextul corupţiei”, se arată în raport. 

La nivel european, 76% dintre europeni consideră că în ţara lor corupţia este răspândită. Cei mai convinşi de asta sunt grecii (99%), italienii (97%), lituanienii, spaniolii şi cehii (toţi cu 95%). Peste un sfert dintre europeni - 26% - consideră că sunt afectaţi personal de corupţie. 

Şi la acest capitol, românii sunt fruntaşi: 57% dintre ei consideră că viaţa de zi u zi le este influenţată de activităţile de corupţie, la egalitate cu ciprioţii. 

Datele pentru realizarea acestui studiu au fost colectate între 23 februrie şi 10 martie 2013. Au fost intervievaţi în total 26.786 de cetăţeni europeni, dintre care 1.030 de români, sub formă de studiu Eurobarometru. 

Raportul Comisiei Europene privind corupţia în UE, publicat pe 3 februarie 2014

EUROBAROMETRU privind corupţia în UE, publicat pe 3 februarie 2014