DNA îi răspunde şefului CCR: 800 de dosare clasate arată că procurorii aplică deciziile Curţii Contituţionale. Ce a declarat Valer Dorneanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
801 soluţii de clasare au dispus procurorii DNA urmare a deciziilor CCR Imagine: Adevărul
801 soluţii de clasare au dispus procurorii DNA urmare a deciziilor CCR Imagine: Adevărul

Cele 801 soluţii de clasare dispuse la DNA  în dosare cu prejudicii reclamate de 1.847.112.887 de lei, 3.558.434.206 de euro şi 10.340.800 de dolari sunt „dovada clară” că procurorii anticorupţie respectă şi aplică deciziile Curţii Constituţionale. DNA a reacţionat, astfel, după ce şeful CCR a spus că procurorii anticorupţie trebuie să aplice legea şi deciziile instanţei de control constituţional, nu să le comenteze.

Joi, un comunicat al DNA arată că procurorii anticorupţie, inclusiv procurorul şef al direcţiei, nu au comentat, contestat sau calificat în vreun fel activitatea Curţii Constituţionale a României şi deciziile acesteia.

„În apariţiile publice, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la întrebarea unor jurnalişti, a identificat unele cauze care au dus la reducerea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimii ani. Printre aceste cauze, au fost enumerate neocuparea unor posturi de procurori cu funcţii de conducere şi execuţie, plecarea unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a creşterii vechimii necesare numirii în funcţia de procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la 6 la 10 ani, scăderea numărului de sesizări din partea instituţiilor statului sau a persoanelor fizice/juridice private, reducerea competenţei materiale a direcţiei, etc”, se arată în comunicat.

În acelaşi context – precizează DNA în comunicat –  în cadrul unui interviu, cu precizarea, în mod expres, a faptului că nu se atacă şi că se respectă deciziile Curţii Constituţionale, au fost identificate drept cauză a scăderii numărului de dosare trimise în judecată unele decizii ale Curţii Constituţionale a României, cum ar fi cea care a dus la dezincriminarea parţială a infracţiunii de abuz în serviciu.

„O dovadă clară a respectării şi aplicării deciziilor Curţii Constituţionale a României de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt şi cele 801 soluţii de clasare dispuse în dosare cu prejudicii reclamate de 1.847.112.887 de lei, 3.558.434.206 de euro şi 10.340.800 de dolari. Totodată, precizăm că Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu au folosit ca instrument  al comunicării publice atacurile la persoană şi nu vor face acest lucru şi asigură cetăţenii că lupta anticorupţie la nivel înalt va continua, în cadrul legal existent”, se arată în comunicat.

Dorneanu, întrebări retorice despre „misiunea” lui Bologa

Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a afirmat miercuri, pentru Agerpres, că Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să aplice legea şi deciziile Curţii Constituţionale, întrebându-se, totodată, dacă „misiunea” şefului DNA, Crin Bologa, este de a-şi mobiliza procurorii sau de a comenta deciziile CCR.

Reacţia lui Valer Dorneanu vine după ce Crin Bologa a afirmat recent că dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, în urma unei decizii a CCR, a făcut ca DNA să dea soluţii de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, cauze care ar fi ajuns la judecată.

„Deşi apreciez calităţile profesionale, greutatea funcţiei, care cad pe umerii dumnealui, nu am înţeles care este misiunea dânsului. Misiunea dânsului este să-şi mobilizeze procurorii ca să-şi exercite în bune condiţiuni de performanţă (...) activitatea, cum îşi propune fiecare, sau altă misiune? Are o misiune de a califica activitatea Curţii Constituţionale? De a pune în discuţie deciziile Curţii Constituţionale? De a le comenta şi chiar de a contesta dispoziţii legale? Eu ştiu că deciziile noastre sunt obligatorii pentru toată lumea, chiar şi pentru dumnealui. Eu ştiu, de asemenea, că această instituţie trebuie să aplice legea şi trebuie să aplice şi deciziile Curţii Constituţionale, după cum trebuie să aplice şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie, nu să le comenteze. Cu privire la prejudiciu, (...) eu l-aş întreba: cum o să clasifice acele pagube care vizau infracţiuni pentru care Înalta Curte a pronunţat achitarea? Unde o să treacă acele mari prejudicii, că e vorba de infracţiuni foarte grave, la ce categorie?”, a declarat Dorneanu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite