Doctoriţa „cobailor“, colecţionară de tablouri. Ce făcea psihiatra Delia Podea pentru ca studiile clinice să iasă bine

Delia Podea este acuzată că a făcut studii clinice pe pacienţi fără consimţământul acestora

Scandalul pacienţilor-cobai ia amploare. Noi informaţii din dosarul medicilor care au făcut studii clinice pe pacienţi fără acordul acestora arată că cel puţin 3.000 de români au fost cobai fără să ştie. Şefa Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Arad, Delia Podea, acuzată că făcea teste ilegale, a investit în artă banii astfel obţinuţi, având o colecţie impresionantă de tablouri.

UPDATE Delia Podea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile

Psihiatrul acuzat că şi-a transformat pacienţii în cobai se relaxa prin artă. Şefa Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Delia Marina Podea (63 de ani), avea o colecţie impresionantă de tablouri. După ce venea de la spital, psihiatrul  se relaxa uitându-se pe operele unor pictori celebri.

Informaţiile apar în ancheta în care mai mulţi bolnavi care sufereau de probleme psihiatrice au fost, fără să ştie, cobai în cadrul unor experimente medicale. Testele clinice la care aceştia erau supuşi fără voie erau folosite pentru introducerea pe piaţă a unor noi medicamente.
Atunci când procurorii din Parchetul General au percheziţionat vila Deliei Podea, din Arad, au descoperit că pereţii imobilului erau încărcaţi de picturi, în general peisaje.

Procurorii au pus sechestru pe 23 de tablouri, care au fost depuse, în custodie,  la un muzeu din Arad. „Au fost alese cele mai valoroase opere de artă, în funcţie de cota de piaţă, cel mai scump a fost evaluat, la prima vedere, la 80.000 de euro. Este vorba de o pictură care ar fi fost realizată de Ion Ţuculescu (1910-1962).  În perioada următoare, operele vor fi expertizate“, au declarat, pentru „Adevărul“, surse judiciare. Acasă la psihiatru, procurorii au mai găsit aproximativ  4.000 de euro şi 20.000 de lei.

Podea a fost reţinuţă marţi seara de procurori, iar miercuri era în faţa unui judecător de la Tribunalul Bucureşti, care urma să decidă dacă emite un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Procurori: Ignorare crasă a deontologiei profesionale

În dosarul instrumentat de procurorii Secţiei de Urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, 50 de medici psihiatri sunt acuzaţi că au testat medicamente în mod ilegal. Ancheta a vizat-o, iniţial, doar pe Delia Podea. Cele mai grave acuzaţii planează asupra acesteia. Femeia, care e şi profesor universitar, s-ar fi folosit de rezidenţi ca să falsifice semnăturile unor pacienţi. Ar fi obţinut astfel nenumărate documente false, care arătau că bolnavii sunt de acord să participe la testare.

Anchetatorii au arătat de ce o vor după gratii pe psihiatră. „Pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia - în mod premeditat, organizat, precaut, în scop pecuniar, cu ignorarea crasă a deontologiei profesionale, vizând persoane care în schimbul unor sume de bani doresc să obţină documente medicale necesare obţinerii deciziilor medicale privind atestarea oficială a gradului de invaliditate/ handicap şi a drepturilor de asigurări sociale ce decurg din această încadrare, activităţi specifice atribuţiilor de serviciu, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică“, au arătat procurorii.

Aceştia subliniază şi „abilităţile“ medicului de a pune beţe-n roate anchetei. „Trebuie avut în vedere şi modul de operare al inculpatei care denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze identificarea şi tragerea la răspundere penală“, au mai precizat sursele judiciare.

Ce făcea Delia Podea pentru ca studiile să iasă bine

În aceste cazuri, prejudiciaţi au fost atât pacienţii-cobai, cât şi companiile care au comandat studiile. Procurorii au identificat pacienţi sau aparţinători ai acestora cărora li s-a solicitat semnătura pe consimţământ fără să citească actul pe care îl semnează, lăsându-i să înţeleagă că semnătura reprezintă acordul pentru un EKG sau analize uzuale de laborator.
Şi mai grav, în alte cazuri semnăturile de pe consimţămintele informate aparţin membrilor din echipa de studii, acestea fiind falsificate la îndrumarea Deliei Podea.

Medicul nu avea niciun scrupul pentru a-şi atinge scopul. Procurorii spun că au fost cazuri în care starea pacienţilor s-a degradat în timpul studiilor clinice. Pentru ca testele să iasă bine, pacienţilor li s-au administrat în paralel alte tratamente, interzise însă prin protocol.

Anchetatorii dau exemplul unei paciente, căreia Delia Podea i-a falsificat, în iunie 2013 şi mai 2015, diagnosticul de „tulburare psihotică predominant delirantă“,  schimbându-l în „schizofrenie paranoidă“, pentru ca pacienta să îndeplinească criteriul 5 din protocolul de studiu (F17464 GE 201) care spune că „diagnosticul (de schizofrenie paranoidă) trebuie să fie bine documentat, cu prima spitalizare pentru exacerbare acută a schizofreniei în urmă cu minim un an şi maxim 5 ani“.

În cazul altor „cobai“, în care protocolul prevede ca pacienţii incluşi să aibă diagnostic de schizofrenie paranoidă cu simptome negative predominante, în foile lor de observaţie din perioada includerii în studiu li s-a consemnat în mod fals simptomatologia negativă.
Ca urmare a administrării medicamentului experimental, starea pacienţilor respectivi s-a agravat, motiv pentru care Delia Podea a recurs iar la tratamente în paralel.