Domnule Hunor Kelemen, Crucea celtică de pe vitraliul bisericii Sf. Margareta din Budapesta este un simbol nazist?

FOTO Digi24

Se caută nod în papură. Scandalul din jurul cimitirului militar internaţional din Valea Uzului a ajuns la etapa simbolisticii crucilor, pentru că cineva vrea neapărat să aducă disputa la alt nivel. Naţionaliştii români au căzut prosteşte în capcana întinsă în 6 Iunie la Valea Uzului de propagandiştii maghiari, care au reuşit astfel să devieze atenţia de la tema ilegalităţii intervenţiilor maghiarilor din 1994-2014 asupra cimitirului.

Îmbătaţi de succes, ei plusează acum la alt nivel.

Crucea de piatră montată de Primăria din Dărmăneşti în Cimitirul militar internaţional din Valea Uzului a fost văzută de politicienii UDMR abia de câteva zile. După ce au epuizat alte căi de atac, domnii Hunor Kelemen şi Attila Korodi au văzut abia acum forma crucii, care e pusă acolo de mai bine de două luni. Nu e vorba de orbul găinilor, ci de propagandă.

Concetăţenii noştri vor să aducă scandalul la alt nivel internaţional, nu doar între România şi Ungaria, dar vor să implice şi Uniunea Europeană, Statele Unite, Israelul etc. Nu îi interesează cimitirul în sine, ci să atragă atenţia asupra presupuselor probleme româno-maghiare. De ce? E simplu. În 2020 este Centenarul Tratatului de Pace de la Trianon. Un motiv de bucurie pentru români, slovaci şi sârbi, un fals motiv de tristeţe pentru unguri. Fals motiv de tristeţe pentru că doar propaganda secesionistă a Budapestei vede în Trianon o dramă, când, în realitate, prin Tratatul de la Trianon este consfinţită pentru prima dată existenţa statului independent Ungaria!

Dl. Hunor Kelemen susţine că crucea amplasată în cimitirul din Valea Uzului reprezintă un simbol legionar şi avizul dat de Ministerul Culturii trebuie anulat. Ba chiar a trimis o scrisoare către Institutul „Elie Wiesel“ despre această cruce. Practic, acuză instituţiile statului că promovează simboluri fasciste, legionare.

Tentativa de atragere a Institutului „Elie Wiesel“ în acest scandal nu este deloc întâmplătoare. Recent, cineva a reuşit printr-un management foarte prost să antagonizeze o parte a opiniei publice împotriva Institutului din cauza terenului cerut de la Muzeul Antipa pentru Muzeul Holocaustului. Aşa că domnii parlamentari maghiari au considerat că este momentul oportun pentru implicarea Institutului „Elie Wiesel“ în scandalul cimitirului din Valea Uzului.

Institutul „Ellie Wiesel“ s-a pronunţat deja despre Crucea celtică folosită ca simbol creştin, dar politicienii nu ştiu să se documenteze. Pentru o mai bună cunoaştere a problemei de către politicienii maghiari, citez de la pagina 18 din cartea „Ghid de coduri, simboluri şi însemne ale extremei drepte în România“, scrisă în 2017 de Adina Babeş şi Ana Bărbulescu, ambele fiind cercetătoare ştiinţifice la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“: „Utilizată ca simbol pre-creştin, crucea celtică poate fi întâlnită şi astăzi pe monumente funerare, troiţe sau porţi maramureşene de lemn, în acest caz neavând o semnificaţie de extremă dreapta.“

Specialiştii Institutului „Elie Wiesel“ au făcut distincţie între Crucea celtică de pe monumentele funerare, care nu au nicio semnificaţie de extremă dreapta şi simbolul legionar: „Unul dintre însemnele cele mai utilizate de grupurile de extremă dreapta, este un simbol extrem de vechi, cu origini pre-creştine. În deceniile trei şi patru ale secolului XX, simbolul a fost utilizat, într-o formă grafică uşor modificată, de organizaţii de extremă dreapta din Europa şi America.“

Această cruce are denumirea de cruce celtică deoarece a intrat în atenţia cercetătorilor datorită frecvenţei sale în monumentele funerare din Irlanda. Dar acest tip de cruce, în care braţele sunt prinse într-un cerc, se întâlneşte în multe locuri din Europa şi nu are, ca monument funerar, nicio semnificaţie de extremă dreapta.

În România, mai ales în Maramureş, există troiţe de lemn realizate în acest stil, de cruce celtică, iar pe porţile de lemn maramureşene printre multe alte simboluri se află sculptată şi crucea celtică.

Crucea celtică este brodată pe îmbrăcămintea de ceremonial bisericească încă din Evul Mediu în lumea bizantină, practică încă în uz şi astăzi, atât în mediul ortodox, cât şi în cel catolic.

La Ariniş, în Maramureş, între Baia Mare şi Cehul Silvaniei, sunt câteva cruci celtice de piatră, care au stârnit imaginaţia multora, dintre care unii le consideră cruci precreştine celtice, alţii cruci dacice etc. Sigur că politicienii maghiari vor spune că aceste cruci celtice depiatră din Ariniş sunt cruci legionare. Oare de ce autorităţile  maghiare din Transilvania până în 1918 nu au văzut că sunt cruci legionare?

Sursa foto: kozterkep.hu

În Budapesta, în Biserica Sfânta Margareta (Árpád-házi Szent Margit templom), există un vitraliu cu crucea celtică. După teoria domnilor politicieni maghiari din România, sigur şi această cruce este un simbol legionar. Culmea este că acest vitraliu a fost realizat înainte de sfinţirea bisericii în 1933 din donaţia de 50.000 pengő, pe care a făcut-o un magnat al presei britanice, Sidney Harold Harmsworth (1868-1940), prim viconte de Rothermere, despre care se ştie că a fost un susţinător al nazismului. Ba mai mult, Sidney Harold Harmsworth, sponsorul vitraliului din Budapesta, a fost foarte activ în campania de revizuire a Tratatului de la Trianon în perioada interbelică. În 1927 a publicat în ziarul său, Daily Mail, un editorial, „Hungary's Place in the Sun“, în care a prezentat un plan detaliat pentru refacerea Ungariei Mari. Se spune că ar fi devenit un înfocat activist pentru interesele revizioniste ale Ungariei cu aportul unei seducătoare unguroaice.

Dar promovarea nazismului şi a cultului personalităţilor fasciste sau a criminalilor de război nu este o noutate în Ungaria, unde, de exemplu, este promovat de la nivel guvernamental cultul amiralului Horthy. Dar nici în localităţi din România controlate de UDMR, unde, de exemplu, la Odorheiu Secuiesc, există statuia „secuiului rătăcitor“, în fapt o reprezentare a criminalului de război Albert Wass. Sau tentativa de înmormântare a osemintelor scriitorului fascist şi antisemit József Nyirő, un membru marcant al Partidului Crucii cu Săgeţi, care a generat în anul 2012 un scandal diplomatic maghiaro-român şi doar intervenţia Israelului şi a comunităţii israelite internaţionale a blocat crearea unui loc de pelerinaj pentru adepţii curentului fascist. Aceste exemple însă sunt trecute sub tăcere de liderii UDMR sau, mai rău, încurajate sub pretextul că ele celebrează oamenii „de cultură“ Albert Wass şi József Nyirő şi nu doctrina fascistă a acestora.

Punctul de vedere al dlui Hunor Kelemen:

 Câteva comentarii pe marginea textului d-lui Diaconescu!

Domnul Marius Diaconescu vorbind aparent despre crucea centrală, amplasată ilegal în cimitirul din Valea Uzului, reuşeşte, printr-o reacţie superficială, fără prea multe argumente viabile, să facă un adevărat amalgam. De la crucea celtică şi simbolurile precreştine, la Trianon şi bisericile construite înainte de cele două războaie mondiale, scriitori şi criminali de război fără crimă, poate-poate reuşeşte să plaseze totul într-o perdea de ceaţă densă, din care cititorii trebuie să înţeleagă un singur lucru: ungurii sunt răi, românii sunt buni.

Eu înţeleg altfel: istoria nu o vom împărţi convenabil nici în viitorul apropiat. Ceea ce pentru români a fost şi a rămas o mare şansă şi un motiv de bucurie, pentru maghiari a fost şi rămâne o dramă. Toate încercările prin care ne explică – fără nicio urmă de empatie – faptul că maghiarii ar trebui să se bucure de tratatul de la Trianon, denotă, în cel mai bun caz, o neînţelegere a istoriei şi o abordare arogantă a trecutului, dar şi compromiterea totală a viitorului.

Dar să ne întoarcem la acel simbol, la baza căruia stă crucea celtică. De la bun început trebuie să clarificăm următorul aspect: crucea celtică nu are nicio vină pentru faptul că, în secolul 20, numeroase mişcări extremiste – răspunzătoare de sacrificiul a milioane de vieţi omeneşti – au transformat acest simbol precreştin într-un alt simbol cu semnificaţie clară şi extrem de gravă pentru oricine înţelege ororile secolului trecut. După ce foarte multe alte simboluri folosite de diferite mişcări extremiste au fost interzise prin lege, în mai toate societăţile contemporane crucea celtică cu diferite variante i-a înlocuit pe acele simboluri interzise.  Nu spun nicio noutate când afirm că, astăzi, din punct de vedere semiotic, primordială este acea semnificaţie pe care au atribuit-o acestui simbol precreştin mişcările extremiste ale secolului 20, printre care şi mişcarea legionară românească.

Bineînţeles, nu vom demola toate bisericile si celelalte spaţii sacre în care acest simbol apare cu semnificaţiile istorice, originale. Cum nici în operele de artă nu trebuie arse sau distruse din cauza răsturnării semnificaţiei cruci celtice. Ar fi bine să reuşim să curăţăm acest simbol vechi de toate mizeriile lipite de el, dar până vom reuşi acest lucru, trebuie să taxăm si să respingem orice încercare, care prin mascare si o simbioză dăunătoare îl foloseşte pentru scopuri care n-au nicio legătura nici cu semnificaţia originală, dar nici cu aspiraţiile comunităţilor contemporane care de fapt doresc depăşirea acelor sentimente negative prin care se menţin tensiunile si stările conflictuale.

În rest, desigur, poţi să ceri socoteală contemporanilor tăi pentru faptele generaţiilor trecute sau poţi să nu faci acest lucru, depinde cum vrei să înţelegi rolul şi locul tău în societate. Dar nu poţi să ignori tot ceea ce nu îţi place şi să cauţi scuze pentru ceva care este impardonabil de fapt, dar, în opinia ta este viabil, pentru că aşa ţi se pare ţie corect.

Câteva observaţii: Mulţumesc Dlui Hunor Kelemen pentru opinia sa exprimată faţă de articolul meu. Este un punct de vedere, pe care nu sunt obligat să mi-l asum. Dar, din respect faţă de comunitatea maghiară din România, îl public în continuarea articolului meu.

Regret că, din nou, înţelege doar ceea ce vrea domnia sa să înţeleagă. În orice caz, niciodată nu am spus că românii sunt buni, iar ungurii sunt răi. Nu există pădure fără uscături, iar uscături sunt atât printre români, cât şi printre unguri.

Indiferent de semnificaţia pe care au dat-o mişcările extremiste de dreapta Crucii celtice, să spui că crucile instalate de autorităţile române în Cimitirul internaţional din Valea Uzului sunt cruci legionare este o aberaţie. Specialiştii Institutului Elie Wiesel au spus deja că Crucea celtică de pe monumentele funerare nu are nimic de a face cu mişcările extremiste. Din punct de vedere semiotic nu este primordială semnificaţia dată Crucii celtice de mişcările extremiste, pentru că pe monumentele funerare această Cruce celtică este cu sute de ani înaintea legionarilor şi a altor extremişti. Această interpretare ar dori-o doar dl. Hunor Kelemen, ca să atragă România într-un scandal diplomatic cu rezonanţă cât mai mare.

În încheiere, subliniez că nu am absolut niciun motiv de empatie pentru maghiari din cauza Tratatului de Pace de la Trianon. Acest tratat a consfinţit în termeni diplomatici în 4 Iunie 1920 ceea ce deja românii, majoritari în Transilvania, au decis în 1 Decembrie 1918: Unirea Transilvaniei cu România. Noi, românii, am cerut sute de ani drepturi politice şi nu le-am primit, ba chiar am fost trataţi cu dispreţ de politicienii maghiari. Nu avem nevoie de empatie pentru suferinţele îndurate, dar nici nu arătăm empatie pentru maghiari pentru destrămarea statului „feudal” al Ungariei în 1918. Aceasta o spun ca istoric care, de câţiva ani ani, studiez intens evenimentele din 1918-1920, care am coordonat editarea mai multor volume din presa românească despre Unirea din 1918 şi care cercetez şi presa maghiară, nu doar documentele oficiale, publicate şi inedite, inclusiv din arhivele maghiare, pentru a înţelege cât mai aproape de realitate mentalitatea epocii respective.

Marius Diaconescu