Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Dosarul „Puiu Popoviciu”. Povestea lui Cornel Şerban, primul şef de serviciu secret din România care a fost condamnat pentru corupţie

17
5 Aug 2017 17:18:23
Autor: Ionel Stoica
Cornel Şerban Foto: www.secundatv.ro
Cornel Şerban Foto: www.secundatv.ro

Fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, comisarul-şef Cornel Şerban, condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul Fermei „Băneasa”, este primul şef al unui serviciu secret din România care a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupţie. Poliţistul a fost găsit vinovat pentru complicitate la dare de mită şi favorizare a infractorului. În timpul procesului, Cornel Şerban a negat acuzaţiile.

Comisarul-şef Ilie Cornel Şerban a avut unul dintre cele mai scurte mandate de conducere din istoria Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), cunoscut ca „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Minsiterului de Interne, din 15 februarie 2009 până pe 25 martie 2009, când a fost reţinut de DNA. Anterior el ocupase ca interimar acest post, după ce chestorul Virgil Ardelean demisionase din funcţie pe 14 ianuarie 2009. El fusese numit în această funcţie de Dan Nica, care era ministru de Interne în guvernul Emil Boc. În 9 ianuarie, Ilie Cornel Şerban fusese promovat de Gabriel Oprea, care ocupa atunci funcţia de ministrul al Internelor, în funcţia de adjunct al şefului DGIPI.

În timpul procesului, Cornel Şerban a susţinut că este nevinovat şi a apreciat că Puiu Popoviciu este o ţintă pentru multă lume şi existenţa dosarului de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ar fi constituit o posibiliate de ajunge la el. Această atitudine a fost dezaprobată de primul judecător care a dat decizii de condamnare în acet caz. „Sinceritatea şi recunoaşterea faptei de către inculpat ar fi putut fi apreciată în mod deosebit de către Curte, această atitudine fiind o dovadă clară de regret şi îndreptare a acestui inculpat. Funcţia şi poziţia socială erau de natură să-l determine pe inculpatul Şerban Ilie-Cornel să se abţină de la orice act de natură să-i ştirbească prestigiul şi onoarea”, a arătat Curtea de Apel Bucureşti.

Ce şefi de servicii secrete au mai ajuns în instanţe

Primul sef al unui serviciu secret din istoria post-decembristă, care a fost trimis în judecată, este Radu Timofte, fost director al SRI între anii 2001 - 2006. Ancheta privea modul în care Timofte ar fi primit în mod ilegal, la un preţ subvenţionat, un apartament în centru Capitalei. Acuzaţiile DNA: instigare la infracţiunea de abuz în serviciu şi două infracţiuni de fals în declaraţi. Rechizitoriul a ajuns în instanţă pe 29 iunie 2009. Radu Timofte a decedat în timpul judecării procesului, pe 19 octombrie 2009, iar procesul penal a încetat în cazul său. În 2013, magistraţii i-au condamnat în acest caz pe trei foşti ofiţeri din cadrul SRI. Instanţa a anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SRI şi Radu Timofte şi restabilirea situaţiei anterioare.

Virgil Măgureanu a condus SRI în perioada 26 mai 1990 - 25 aprilie 1997. Fostul director al serviciului secret a fost trimis  în judecată anul acesta, pe 13 iunie 2017,  în dosarul „Mineriadei”. Acuzaţiile: infracţiuni contra umanităţii. Cazul este pe rolul instanţei, în faza de Cameră Preliminară.

Chestorul Gheorghe Nicolae  a condus Direcţia Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI în perioada august 2014- februarie 2016. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe 11 mai 2016 în dosarul „Limuzina”- Gabriel Oprea. Acuzaţiile: abuz în serviciu şi deturnare de fonduri. Procesul este în faza de administrare a probelor.

Cazul „Cornel Şerban”

Potrivit rechizitoriului DNA, Puiu Popoviciu a apelat în februarie 2009 la Cornel Şerban, care, la momentul respectiv deţinea funcţia de director general adjunct în cadrul DGIPI. Motivul, procurorii DNA au cerut de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti date despre terenul de 224 de hectare care a ajuns sub controlul lui Popoviciu. Rectorul Ioan Alecu, condamnat la 6 ani, era îngrijorat de ancheta procurorilor. Alecu a declarat în faţa magistraţilor că Popoviciu l-a liniştit şi printre argumentele invocate, acesta a menţionat că în legătură cu dosarul de la DNA vor fi ajutaţi de Şerban „şeful de la «Doi şi- un sfert»” care fusese în vizită la el înaintea sa.

Soluţia aleasă de Popoviciu n-ar fi fost una întâmplătoare, deoarece Şerban din poziţia de şef serviciului secret din cadrul MAI avea posibilităţi de control asupra întregului corp poliţienesc la nivel naţional şi deci şi asupra ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul DNA.

Planul: NUP pentru Puiu Popoviciu

Înţelegerea între Popoviciu şi Şerban a fost una clară şi limpede şi a constat în aceea că, în perioada actelor premergătoare pe care era împuternicit să le efectueze, poliţistul de la DNA, Ion Motoc, nu trebuia să aprofundeze cercetările, scopul fiind acela ca în dosarul mai sus amintit să se adopte o soluţie de neîncepere a urmăririi penale.
După ce planul a  fost pus la punct, Şerban ar fi luat legătura cu comisarul Petru Daniel Pitcovici (condamnat definitive la doi ani de închisoare cu suspendare) la momentul respectiv şef Serviciu Operaţii în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, direcţie aflată în cadrul MAI şi care îl cunoştea pe Motoc, împreună cu care lucrase anterior la Direcţia de Crimă Organizată din acelaşi minister. „Poţi să-mi zici şi mie ceva? Putem să-l ajutăm pe om”, spunea Pitcovici.

După ce Pitcovici l–a contactat pe Motoc şi i-a cerut date despre această anchetă, poliţistul DNA i-a informat, atât pe şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA, cât şi şeful Serviciului în care acesta activa, în legătură cu conţinutul discuţiei pe care l-a avut cu Pitcovici. El a întocmit un raprt care a stat la baza deschiderii unui dosar penal.

Indicaţiile din anchetă

„De asemenea, în zilele de 15 şi 27 ianuarie 2009, inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel i-a promis aceluiaşi denunţător, prin intermediul inculpatului Şerban Ilie Cornel - şeful DGIPI la acea vreme, cât şi în mod direct, o funcţie în cadrul acestei instituţii, precum şi sprijin în activitatea profesională în viitor”, arată DNA care au fost paşii lui Popoviciu.

„Modalitatea majoră prin care inculpaţii Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpaţii Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel-Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, au continuat activitatea infracţională şi s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum şi ce documente trebuie ridicate de la universitate”, acuză procurorii DNA.

În discuţiile cu poliţistul Motoc, Cornel Şerban îi explica că Popoviciu a ajutat pe toţi cei care i-au pretins sume de bani, începând de la generali. „… o sută de mii de şmecheri de generali” şi de toate. Şi el, …. – în ce sens? că tu ai … şi dă-mi atât”. Le-a dat de i-a omorât pe toţi, ştii? A cât l-a mâncat toată lumea de lovele”. Declaraţia era în sensul că au primit bani de la Popoviciu mai multe persoane.

Cornel Şerban îl prezenta pe Popoviciu ca o persoană deosebită, foarte importantă la care ajung greu atât Preşedintele Statului cât şi premierul din perioada respectivă. „Da. Deci, ideea care este? Asta e, cum să zic? la el face coadă să intre Tăriceanu, Băsescu” … i-a spus Cornel Şerban lui Ion Motoc.

În plus, ptrivit celor spuse de Cornel Şerban, rezolvarea acestei probleme este o bagatelă,  „un mezelic”,  în comparaţie cu problemele pe care acesta le are de rezolvat. „N-are rost să-ţi spun multe cuvinte! Acesta e … aicea … ă … câte are el pe cap, e un mezelic!”, spunea fostul şef al DGIPI.

„Aşa... numărul doi e relaxant”

Fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, explica ofiţerului DNA, Ion Motoc, pe 15 ianuarie 2009, de ce nu vrea să fie numărul 1 în serviciul secret al Ministerului de Interne.

Cornel Şerban: Ei, foarte bine, să fie! Ideea care este că...mi-au propus să mă duc...numărul unu şi n-am vrut să mă duc pentru că nu mi-am belit viaţa...
Ion Motoc: Colo...
Cornel Şerban: Nu mai pot să f...t, să mă duc la un f...t. Nu mai pot să...
Ion Motoc: N-ai! Acolo eşti legat de mâini şi de picioare.
Cornel Şerban: Nu, da's flash-uri de-ţi ia viaţa dinspre, că ai f...t-o p-aia, ai f...t-o p-aia şi face seriale cu de-alea şi n-am nevoie!
Ion Motoc: Corect.
Cornel Şerban: Aşa... numărul doi e relaxant. Ei...ai apucat ceva să vezi cu ăsta?
Ion Motoc: Da! ţi-am zis! Deci, mai mai am să fac eu, să cer nişte adrese

Protecţia poliţiştilor

Judecătorul care a dat prima sentinţă în acest caz, a aalizat cazul lui Cornel Şerban împreună cu cel al lui Pitcovici. „Inculpaţii Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petre Daniel i-au transmis martorului denunţător Motoc Ion diferite bunuri, însă, principalul beneficiu promis acestuia ar fi fost ajutorul pe care inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel i-l purea acorda în promovarea în funcţie şi avansarea în funcţie pe cale ierarhică”, arată magistratul.

Potrivit judecătorului, mijloacele de probă existente la dosarul cauzei fac dovada indubitabilă că între Şerban şi Pitcovici şi Popoviciu exista o relaţie de prietenie şi că aceştia au încercat să-i ofere sprijin şi protecţie datorită calităţii şi funcţiilor pe care le îndeplineau în acel moment. „Legătura dintre cei trei nu poate fi tăgăduită, fiind una de prietenie, iar nu una profesională, cei doi ofiţeri de poliţie neavând niciun fel de competenţă în soluţionarea problemelor juridice pe care le avea inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti. 

„Ca ofiţeri superiori de poliţie, dar nu numai, cei doi inculpaţi Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petre Daniel aveau obligaţia legală şi profesională să nu se implice în niciun mod în ancheta respectivă, ba mai mult, să denunţe o astfel de cerere din partea oricărei persoane ce ar fi făcut-o. Din punct de vedere al îndatoririlor de serviciu, atât inculpatul Şerban Ilie Cornel, cât şi Pitcovici Petru Daniel nu aveau niciun fel de competenţă în desfăşurarea anchetei penale şi, prin urmare, implicarea lor este profund ilegală”, a conchis judecătorul.

Probele împotriva fostului şef DGIPI

Potrivit instanţei, vinovăţia lui Cornel Şerban a reieşit din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi a convorbirilor ambientale, coroborate cu declaraţiile martorului denunţător Ion Motoc, precum şi de existenţa întâlnirilor între cei trei şi ulterior şi în cadrul întâlnirii din 28 ianuarie 2009.

„Rezultă că inculpatul Şerban Ilie-Cornel înţelegea foarte bine care era scopul discuţiilor şi întâlnirilor, ce anume se urmărea şi datorită pregătirii sale profesionale, dar şi a experienţei, a realizat că faptele sale încalcă legea, însă, a considerat că nu va putea fi niciodată tras la răspundere”, a arătat Curtea de Apel Bucureşti.


 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

17 Comentarii

Grecu Elena
5.08.2017, 17:46:14

Bai nene, practic astia din Guvern toti sunt CORUPTI TOTI Singurul om capabil sa scoata Romania din mizeria asta este Ciolos....SINGURUL

+5 (7 voturi)
Bazil
5.08.2017, 17:59:22

Prea lung articolul. Multumesc Elena pentru rezumat. Cred ca tipul, cand se va pensiona va primi o pensie babana, d-aia speciala.

+5 (5 voturi)
Grecu Elena
5.08.2017, 18:15:17

Adevarul este ca Romania are un DNA care functioneaza ca un FBI si o face foarte bine. In acelasi timp in Tarile de la Vishigrad (Tarile comuniste -foste- unificate economic, politic si RELIGIOS si sustinute SOLID de Germania si Austria) nu exista un astfel de DNA. In Ungaria este 0...NIMIC....deaceea nu vezi ABSOLUT NICI UNUL ARESTAT sau CONDAMNAT...NIMIC... Asta spune ceva...

+1 (3 voturi)
Ţepeş
5.08.2017, 19:31:33

Grecu Elena Daaa, și miei îmi spune ceva: că ești total pe lângă subiect sau ești un nefericit care comentează pe bani. Îți dau un singur exemplu, dar sunt sute, mii de exemple despre corupția din Germania, Austria sau țările din "Tarile de la Vishigrad". În 2012 preşedintele Germaniei Christian Wulff a demisionat fiind implicat într-un scandal de corupţie. Găsești o mulțime de detalii atât despre el cât și despre alți demnitari străini pe care nu DNA-ul îi bagă la pușcărie ci procurorii țărilor respective. Lauzi DNA-ul? Foarte bine. Totuși te rog documentează-te despre "cel mai bun procuror" de la DNA Ploiești, protejatul lui Codruța, care acum este exclus din funcție și anchetat pentru abuzurile făcute. E vorba de procurorul zis Portocală.

-2 (4 voturi)
Grecu Elena
5.08.2017, 18:32:42

Si ca o complectare desi Ungaria este stiuta a fi condusa de Neo Nazisti NU ESTE monitorizata sau sanctionata de nimeni... Ungaria a dat legi extrem de nealiniate si cu miros neo nazist...deasemeni NATO si-a exprimat dorinta sa scape de Ungaria pe mai multe baze...una dintre ele fiind faptul ca Ungaria spioneaza importiva aliantei Atlantice pentru Rusi Curios nu?

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (17)

Modifică Setările