UPDATE Dosarul „Referendumul“. Premierul Victor Ponta va fi audiat ca martor în dosar pe 11 martie, următorul termen stabilit de Curtea Supremă
0
Magistraţii Curţii Supreme au luat vineri în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul”, în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, alături de alte peste 70 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta va fi audiat în calitate de martor în dosar pe 11 martie.
UPDATE Constantin Niţă: “Nu s-a pus niciodată problema fraudării”
Curtea Supremă a stabilit pentru 11 martie următorul termen în dosarul „'Referendumul”, dată pentru care a decis citarea martorilor propuşi de apărare pentru audiere, printre care se află şi premierul Victor Ponta.
Constantin Niţă şi Robert Negoiţă au dat declaraţii de martor în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în care au prezentat cum s-a desfăşurat referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
Fostul ministru delegal al Energiei Constantin Niţă a spus că în PSD “nu s-a pus niciodată problema fraudării”.
Referitor la aplicaţia prin care se trimiteau sms-uri în timpul referendumului, Niţă a spus că PSD a folosit această aplicaţie prima dată la referendum, în condiţiile în care sistemul ar fi fost folosit anterior, la alegeri, şi de PDL.
În legătură cu discuţiile pe care le-a purtat cu Liviu Dragnea în ziua referendumului din 2012, Constantin Niţă a spus că nu au vorbit decât aspecte care ţineau de modul în care se desfăşura scrutinul.
“Ce să discut cu domnul Dragnea? Ce se discută într-o campanie. Cum merge campania, dacă sunt probleme, atâta tot. În PSD nu s-a discutat niciodată de fraudare”, a mai spus Niţă, citat de Mediafax.
Întrebat de judecători dacă la nivelul judeţului Braşov au fost înfiinţate secţii noi de votare petnru referendum, fostul ministru a spus că, din câte cunoaşte, acest lucru nu s-a întâmplat.
“Din câte cunosc, în judeţul Braşov nu s-au înfiinţat noi secţii de votare. În Poiana Braşov a existat secţie de votare dintotdeauna, pentru că este asimilată ca un cartier al oraşului Braşov. Din câte cunosc, există alte staţiuni care au statut de unităţi administrativ-teritoriale distincte, comună sau oraş”, a declarat Niţă.
UPDATE Robert Negoiţă, audiat de magistraţi
Robert Negoiţă a făcut declaraţii la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„Mi-au cerut să vorbesc din ziua votului la referendum, despre acele SMS-uri şi despre modul în care ne-am organizat. Este exact acelaşi lucru pe care l-am făcut şi la alegerile locale, l-am făcut şi la alegerile generale din 2012, şi la europarlamentarele din 2014 şi la prezidenţialele din 2014”, a spus primarul sectorului 3, citat de Digi 24.
„Aşa cum am spus, a fost acelaşi gen de organizare şi acelaşi tip de mobilizare ca la toate celelalte alegeri. Consider că e normal să faci campanie electorală într-un sens sau altul, pentru că sunt reglementate prin lege”, a spus Robert Negoiţă, jurnaliştilor de la sediul ICCJ.
Întrebat dacă Liviu Dragnea i-a cerut să facă ceva anume, ceva inedit la referendum, el a răspuns: „Nu ştiu să facă echitaţie domnul Dragnea, în consecinţă nu ştiu în ce măsură a sărit calul sau nu”.
„Mesaje de mobilizare s-au dat şi mie mi se par normale. Mesaje de mobilizare cu ocazia fiecărui scrutin. Deci nu a fost nimic special, nimic deosebit de toate celelalte. Datoria noastră e să facem campanie pentru a mobiliza oamenii, pentru a-i motiva să iasă să voteze, pentru că de aia facem alegeri, să vină oamenii să se exprime la vot. Nu a fost nimic diferit”, a mai spus Robert Negoiţă.
La ultimul termen, magistraţii au continuat audierea martorilor din acest caz, iar la termenul de astăzi urmează să fie audiaţi o parte dintre martorii propuşi de avocaţii apărării.
De asemenea, instanţa a mai stabilit ca martorii propuşi de avocaţii apărării să fie audiaţi şi pe 11 martie.
Victor Ponta va fi audiat în dosarul „Referendumul”
Mai exact, la un termen anterior, avocatul lui Liviu Dragnea a cerut magistraţilor ca premierul Victor Ponta să fie audiat în calitate de martor, alături de alţi 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.
Astfel, pe 20 februarie, instanţa a admis această cerere, însă nu a anunţat data la care Ponta va ajunge în faţa judecătorilor.
Ulterior, premierul Victor Ponta, a precizat că va merge „cu toată inima" la Înalta Curte, ca martor în dosarul „Referendumul”, el arătând că ştie foarte bine ce s-a întâmplat în 2012 şi că nu a existat „nicio lovitură de stat şi nicio fraudă". Acesta a precizat că nu a fost şi nici nu va fi citat, ci se va prezenta în calitate de martor al apărării.
„Nu am fost citat şi nici nu voi fi citat. Am înţeles că avocatul domnului Dragnea mă va înştiinţa şi pe mine, pentru că sunt martorii ceruţi de către avocatul apărării şi atunci avocatul apărării s-a angajat în faţa instanţei că ne anunţă", a spus Ponta.
El a arătat că se va prezenta „cu toată inima" în faţa instanţei.
„Imediat ce mă anunţă, mă duc cu toată inima pentru că ştiu foarte bine ce s-a întâmplat atunci şi ştiu foarte bine că nu a fost nicio lovitură de stat, că nu a fost nicio fraudă, că dacă era nu-l mai votam pe domnul Hellvig la SRI , ce naiba.”, a spus Ponta.
Liviu Dragnea, trimis în judecată în 2013
Pe 7 octombrie 2013, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de alte 74 de persoane, primul termen din dosarul „Referendumul” având loc pe 15 noiembrie 2013.
Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Dosarul „Referendumul”. Victor Ponta, citat ca martor în acest caz
Premierul Victor Ponta va fi citat ca martor în dosarul „Referendumului”, după ce Curtea Supremă a admis cererea depusă de avocaţii ministrul Dezvoltării Liviu Dragnea în acest sens.
Vicepremierul Liviu Dragnea s-a prezentat, joi, la Curtea Supremă, unde a fost luat în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul” în care acesta este judecat, alături de alte aproape 100 de persoane, de fraudarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea le-a explicat magistraţilor că nu a cunoscut „vreun preşedinte de secţie de votare în legătură cu referendumul”. Mai mult, acesta a cerut audierea lui Ponta.
După ce Teleormanul a ajuns renumit pentru suspiciunile de fraudă de la referendumul din 2012, Alexandria, ajunge cunoscută în 2014 drept reşedinţa în care s-au cumpărat voturi la alegerile prezidenţiale cu 50 de lei. Liviu Dragnea, din poziţia de acuzator, a lansat într-o conferinţă de presă susţinută, astăzi, acuzaţii legate de mită electorală la scrutinul din 2 noiembrie, scena de desfăşurare fiind chiar Alexandria, oraşul său de reşedinţă.
Se încarcă comentariile...
