Dublă confirmare europeană pentru „soluţia Chişinău“. Plus un demers esenţial românesc

Se confirmă nu numai utilitatea înţelegerii politice realizate la Chişinău între reprezentanţii blocului ACUM şi cei ai socialiştilor, dar şi ilegalitatea profundă a deciziilor luate de regimul Plahotniuc acoperit de ceea ce era în acel moment Curtea Constituţională compusă din membri de partid aflaţi sub comanda oligarhului.

Reamintesc acest lucru deoarece, imediat după ce la Bruxelles şi în alte capitale apăruse clară decizia americano-europeano-rusă de a favoriza utilitatea  pactului de uniune naţională între principalele forţe politice de la Chişinău, din România a sosit, foarte rapid, un prim şir de luări de poziţii care susţineau soluţia promovată de Plahotniuc şi susţinută de decizia Curţii Constituţionale, în primul rând dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate în septembrie. Şi nu o spuneau nişte oarecare, ci actualul nostru ministru de Externe, domnul Teodor Meleşcanu (care, după o zi, şi-a schimbat complet abordarea) şi Titus Corlăţean, fost şef al diplomaţiei româneşti. Acesta din urmă ataca şi decizia Secretarului General al Consiliului Europei de a solicita opinia Comisiei de la Veneţia, soluţie dorită de toţi liderii europeni care o aşteptau pentru dundamntarea deciziei politic comune. Dar iată ce spunea dl. Corlăţean, citat de Mediafax:

„Această idee de a cere Comisiei de la Veneţia de a face o evaluare asupra deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova este o chestiune care mă surprinde, chiar şochează. Comisia de la Veneţia este un organism important de experţi europeni independenţi care formulează recomandări importante, dar ele sunt recomandări, şi nu poate fi transformată într-o autoritate suprastatală. Deciziile Curţii Constituţionale, ne plac sau nu ne plac, trebuie respectate de toată lumea. Dacă acest apel la calm nu dă rezultate într-un sens predictibil, soluţia pe baza deciziei Curţii Constituţionale dintr-un alt stat, care trebuie respectată de toţi actorii politici, inclusiv de Bruxelles şi de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant, doamna Mogherini, este întoarcerea la popor, adică alegeri anticipate".

Chiar asta era şi poziţia oficială a României? Nu, a spus imediat preşedintele Iohannis care trimitea imediat o scrisoare către preşedinţii Tusk şi Juncker în care spunea:

"România, ca stat membru al Uniunii Europene, având o relaţie specială cu Republica Moldova, bazată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, şi împărtăşind o limbă, o istorie şi o cultură comune, este preocupată de evoluţiile aflate în desfăşurare la Chişinău. În opinia noastră, Republica Moldova, partener asociat al Uniunii Europene prin Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi, în acelaşi timp, membru al Parteneriatului Estic, se confruntă în prezent cu o gravă criză constituţională şi politică, care prezintă riscuri pentru stabilitatea sa...Cred cu tărie că Uniunea Europeană, în ansamblul său, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Republica Moldova prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate, precum şi prin Strategia Globală a Uniunii Europene, trebuie să se ridice la nivelul aşteptărilor cetăţenilor Republicii din Moldova, care în majoritate şi-au exprimat sprijinul pentru agenda europeană a ţării lor, după cum s-a confirmat şi la alegerile parlamentare din februarie 2019"

Devenea evident că cineva se înşela grav în evaluarea situaţiei de la Chişinău, cineva nu înţelegea nimic din jocurile regionale. Drept care, la Bruxelles, toată lumea aştepta opinia Comisiei de la Veneţia pe care să-şi poată baza viitoarea decizie politică, extrem de importantă tocmai fiindcă urma să poată avea un rol foarte important acum, în cazul R.Moldova dar şi, eventual, să funcţioneze ca precedent pentru alte situaţii similare, cele în care Curtea Constituţială este folosită ca armă politică de către un regim de tip dictatorial. În acest sens, textul apărut ieri (prefaţând publicarea săptămâna viitoare a opiniei integrale, cu toate motivaţiile necesare) este absolut limpede şi, din acest moment, constituie jurisprudenţă care poate fi preluată şi invocată cel puţin în toate Statele Membre al Cosliliului Europei (printre care România şi R.Moldova). În finalul acestui articol, puteţi consulta textul comunicatului de presă transmis de la Strasbourg. Imediat, la Bruxelles, acolo unde şefii de stat şi guvern reuniţi în cadrul Summitului au considerat ca absolut normal, în logica politică a marilor jocuri prezente şi viitoare pe care ştiu că ei înşişi le-au aprobat şi iniţiat, să aprobe, la cererea expresă a lui Klaus Iohannis, introducerea unui paragraf special în Concluziile Summitului precizând definitiv abordarea comună asupra situaţiei din R.Moldova: "Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător" (aveţi aici, în română, textul integral al Concluziilor).

Veţi vedea care este verdictul experţilor Comisiei de la Veneţia.şi cum distrug ei, punct cu punct, toate, absolut toate raţionamentele juridice şi bazelele legale invocate de judecătorii Curţii Constituţionale atunci când au hotărât desfiinţarea Parlamentului, de a suspenda temporar Preşedintele ţării şi de a-l numi pe prim-ministrul drept Preşedinte interimar, totul "nefiind bazat pe prevederile înscrise în Constituţia R.Moldova".

Curtea Constituţională deţine puterea utimă şi absolută?

Atenţie la acest paragraf care poate face istorie:

Comisia de la Veneţia subliniază faptul că într-un stat de drept, curţile constituţionale merită să se bucure de respectul instituţional dar este esenţial ca ele să ia decizii în cadrul limitelor propriei lor autorităţi şi responsabilităţi. Dacă acest lucru nu este respectat, soliditatea însăşi a instituţiilor statului "poate să fie serios subminată şi să fie iremediabil compromisă funcţionarea democratică a statului.

Aşa cum vă spuneam cu mai mult timp în urmă, la Bruxelles va fi decisă o reformulare a parametrilor în care acţionează Parteneriatul Estic, avându-se în vedere o extensie a "soluţiei Chişinău" pentru situaţii care prezintă un potenţial similar cu ceea ce dorea să declanşeze Plahotniu împreună cu prietenii şi consilierii săi din ţară şi nu numai. Este posibil, auzeam ieri, să se încerce ca modelul care a funcţionat la Chişinău să poată fi aplicat în Ucraina sau în cazul crizei actuale din Georgia. Caz în care este extrem de posibil să urmeze o solicitare către Klause Iohannis (poate, zicea cineva, chiar la următorul Summit) pentru a se implica personal ca mediator, introducând astfel România în ecuaţia negocierilor regionale.

Ar fi un joc pe care ar fi nepermis să-l ratăm.

*****