Este vorba de achiziţionarea de sisteme Naval Strike Missile (NSM) care au la bază o rachetă antinavă de ultimă generaţie, capabilă astfel să fie lansată dincolo de linia orizontului, care este dezvoltată de firma americană Raytheon în parteneriat cu Kongsberg Defense Aerospace (Norvegia).
Rachetele au o rază de acţiune de 185 de kilometri şi, dacă avem în vedere că litoralul românesc are 250 de kilometri, sunt potrivite pentru apărarea zonei vizate. Un astfel de sistem este format dintr-o unitate mobilă pe care sunt amplasaţi senzorii sistemului, o unitate mobilă a centrului de comandă şi control şi unităţile mobile pe care sunt amplasate efectiv lansatoarele, cu câte patru rachete pentru fiecare unitate. România cumpără patru sisteme NSM pentru aproximativ 285 de milioane de dolari, fără TVA.
Evită contramăsurile navei-ţintă
Navigaţia se face cu ajutorul unui complex hibrid INS/GPS şi al unui radioaltimetru, iar sistemele sunt de tip „fire and forget” şi „all weather”. Rachetele acestor sisteme sunt capabile de manevre strânse, au semnătură infraroşu redusă şi pot să atace din nou ţinta în cazul în care au ratat-o iniţial. În plus, în faza terminală a zborului, pentru a evita contramăsurile navei-ţintă, rachetele sunt capabile de spectaculoase manevre aleatorii. Practic, înainte de a lovi inamicul, acestea zboară aparent haotic, pentru un ochi neavizat. În prezent, sistemele NSM sunt folosite, între altele, de forţele americane (US Navy şi US Marine Corps), norvegiene, germane şi poloneze.
„Biblioteca” de ţinte navale a Guvernului SUA
Experţii Forţelor Navale Române susţin că achiziţionarea de către MApN a sistemului vine cu o serie de beneficii. În primul rând, militarii români vor avea acces inclusiv la procedurile clasificate de instruire dezvoltate de americani în timp, în urma experienţei de luptă. Apoi, militarii români care vor opera NSM vor avea acces la „biblioteca” de ţinte navale a Guvernului SUA, la bazele de date clasificate cu parametrii tactici ai ţintelor.
U.S. Navy photo by Mass Communication Specialist 2nd Class Zachary D. Bell
Este vorba de imagini, amprente radar şi „urme” termice ale navelor potenţial inamice, date cu ajutorul cărora o rachetă antinavă îşi sporeşte eficacitatea. Practic, militarii români vor putea decide, în cel mai scurt timp, dacă o navă este „inamică” sau „aliată”.
Sistemul complex de apărare a flancului estic al României şi al NATO
Experţii militari consideră că sistemele antinavă NSM, alături de bateriile de rachete antiaeriene cu bătaie lungă Patriot (intrate deja în dotarea militarilor români din Baza de la Capu Midia) şi de cele cu bătaie mare HIMARS (care abia au sosit în România şi vor ajunge la Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Şonţu” din Focşani), asigură o forţă defensivă apreciabilă la frontiera estică a României şi a NATO. Toate aceste echipamente sunt de ultimă oră, extrem de eficace şi au fost testate în diverse teatre de operaţii.
Video realizat de Petty Officer 2nd Class Kenneth Rodriguez/ U.S. Pacific Fleet
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
39 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
sa crape muicii de ciuda!
Bai nene, dar pe timp de pandemie, cu deficite bugetare de 7-9% mai lasati-o moarta cu achizitionarea de puscoace si aeronave ...
Pentru cei care vor sări cu gura că bănuții aia mai bine se duceau către alocații sau la investiții: rachetele astea sunt tot o investiție, una care te asigură că în caz de ceva nu te trezești cu rușii pe faleză la cazinou iar tu n-ai cu ce să le urezi „binețe”. Așa au spus și ăia de dinaintea primului război mondial, sau celui de-al doilea...că avem alte priorități, în timp ce furau pe rupte, iar când a venit urgia peste noi am fost prinși în fundul gol.
Serioase beneficii. Nici un cent.
Sa avem cu ce le da la mujici peste cap ca au mare tupeu sa ne tot ameninte.
Vezi toate comentariile (39)