Economiştii, amenzile şi noul cod rutier

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Amenzile nu sunt taxe. Nu toţi şoferii trebuie să plătească aceste amenzi. Şoferul plăteşte amenda doar dacă încalcă legea. Puteţi evita amenzile mari foarte simplu: nu conduceţi după ce aţi băut băuturi alcoolice!” FOTO Adevărul
„Amenzile nu sunt taxe. Nu toţi şoferii trebuie să plătească aceste amenzi. Şoferul plăteşte amenda doar dacă încalcă legea. Puteţi evita amenzile mari foarte simplu: nu conduceţi după ce aţi băut băuturi alcoolice!” FOTO Adevărul

Universitatea Maryland are o echipă de baschet foarte bună şi toată lumea din campus urmăreşte cu mare atenţie ceea ce fac. Aşa că, pe 19 ianuarie 2012, când unul dintre antrenorii echipei de baschet a fost arestat pentru suspiciune de conducere sub influenţa alcoolului, ştirea a făcut înconjurul campusului foarte repede.

Întâmplarea a dat naştere în campus la dezbateri pe aceasta temă din partea specialiştilor din mai multe domenii şi a dat motive profesorilor să vorbească cu studenţii despre implicaţiile condusului sub influenţa alcoolului. Pentru că dezbatem noul cod rutier in România şi pentru că nu am auzit înca argumente economice în suportul acestei noi propuneri, va împărtăşesc ceea  ce le-am spus şi studenţilor mei cu acea ocazie.

Condusul sub influenţa alcoolului are efecte negative asupra persoanelor nevinovate dacă acestea sunt rănite sau ucise într-un accident provocat de un şofer beat. Aceste efecte sunt numite în economie externalităţi negative.  Rănirea sau uciderea acestor persoane nevinovate reprezintă, din punct de vedere economic, costuri pe care şoferul beat nu le ia în calcul. Amenzile şi pedepsele fac şoferii să ia în calcul aceste costuri şi să fie mai puţin dispuşi să conducă sub influenţa alcoolului, deci internalizează externalitatea, cum se spune în economie. Despre aceste externalităţi vorbesc în „Cât de periculoşi sunt şoferii beţi?” Steven Levitt, de la universitatea Chicago şi autor al celebrei cărţi „Freakonomics” şi Jack Porter, de la universitatea Harvard.

Articolul porneşte de la premiza că şoferii care beau înainte de a se urca la volan nu iau în considerare riscul de lovire a unui pieton sau a unei maşini şi deci, nu iau în considerare nici costurile asociate cu rănirea sau omorârea pietonilor sau a şoferilor nevinovaţi. Levitt si Porter estimează aceste costuri folosind econometria, dar metoda poate fi simplificată în felul următor: dacă şoferul beat omoară o persoana într-un accident, atunci costurile sunt de 3 milioane de dolari, valoarea statistică a unei vieţi. Deşi nu pare corect să punem preţ pe viaţa unui om, folosirea unei valori statistice a unei vieţi este o practică răspândită, mai ales când se calculează asigurări de viaţă sau plata daunelor în urma unui accident.  

Dar, din fericire, nu de fiecare dată când un şofer se urcă beat la volan, el provoacă un accident. Autorii calculează probabilitatea unui accident cu fatalităţi şi implicit costul legat de posibilele accidente mortale. Apoi, autorii folosesc date referitoare la frecvenţa arestărilor celor care conduc beţi şi estimează că amenzile care ar internaliza complet externalitatea sunt de 8 000 de dolari (26 123 de lei) pe arest.

În România, sancţiunile pentru contravenţiile şi infracţiunile înfaptuite de şoferii beţi sunt destul de mici, dar în noul proiect de lege rutieră, ele se înăspresc. De exemplu, cea mai mare valoare a amenzii sub formă de contravenţie este doar de 1 600 lei, dacă fapta nu este infracţiune, dar ea se măreşte la 4 000 de lei în noul proiect de lege. În cazul accidentelor grave provocate de consumul de băuturi alcoolice, cea mai mare valoare a amenzii  este doar de 80 00 de lei dar, în noul proiect, ea creşte la 9 600 de lei.

Sunt aceste amenzi excesiv de mari? Relativ la amenzile lui Levitt si Porter, nu. Dar poate veţi spune că acele amenzile lui Levitt şi Porter sunt bazate pe externalităţile condusului sub influenţa alcoolului din SUA şi nu din România. Se poate argumenta uşor ca aceste costuri legate de condusul sub influenţa alcoolului sunt mai mari în România decât în SUA. Aceste costuri sunt bazate pe valoarea statistică a unei vieţi şi voi presupune că această valoare este aceeaşi pentru cele două ţări. Dar riscul de a produce un accident mortal dacă cineva se urcă la volan beat este probabil mai mare în România decât în SUA din multe motive, inclusiv pentru că mai puţine automobile au airbag-uri în România decât în SUA. Deci probabil şi costurile legate de condusul sub influenţa alcoolului sunt mai mari în România decât în SUA. Frecvenţa arestărilor legate de condusul sub influenţa alcoolului în România este probabil mai mică sau egală cu cea din SUA. Deci şi amenzile calculate pe baza costurilor legate de vieţi pierdute şi pe baza frecvenţei de arestare ar trebui sa fie mai mari în România decât in SUA.

Îmi veţi spune „Bine, bine, dar eu câştig mai puţin decât americanul, deci ar trebui sa plătesc amenzi mai mici!”. Aceste argumente legate de venit nu sunt relevante în cazul de faţă pentru că amenzile încearcă să facă şoferul să înţeleagă că impune costuri asupra persoanelor nevinovate de pe drum când conduce beat. Amenzile nu sunt legate de venitul şoferului. După cum am explicat, ele depind de valoarea vieţii persoanei nevinovate, de probabilitatea unui accident mortal şi de frecvenţa arestărilor.

De asemenea, amenzile nu sunt taxe. Nu toţi şoferii trebuie să plătească aceste amenzi. Şoferul plăteşte amenda doar dacă încalcă legea. Puteţi evita amenzile mari foarte simplu: nu conduceţi după ce aţi băut băuturi alcoolice!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite