Elena Udrea, încă un deţinut care dă statul în judecată la CEDO. Ce a afectat-o cel mai tare în perioada de detenţie şi ce şanse are să câştige procesul

Condiţiile de detenţie din Penitenciarul pentru femei Târgşor au făcut-o pe Elena Udrea să se alăture miilor de arestaţi preventiv sau condamnaţi care acţionează statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). „Nu este o dramă că nu am putut să mă coafez, dar faptul că nu puteai face mişcare înseamnă foarte mult pentru sănătate. Cine pleacă din închisoare, pleacă bolnav pentru toată viaţa”, a arătat deputatul.

„În mod cert voi face plângere pentru arestul preventiv. Nimeni nu-şi imaginează ce este acolo. Cât am fost acolo, a venit o delegaţie din partea Avocatului Poporului, care s-a crucit. Nu-ţi poţi imagina în ce condiţii se stă acolo. Un spaţiu de 9 metri pătraţi pentru patru persoane, în acei metri pătraţi este şi toaleta, mănânci pur şi simplu în toaleta care nu are uşă. Gândaci, mizerie...Foarte mulţi câştigă deja la CEDO, dar vocea lor nu se aude. Vocea mea se aude. Dacă-i iei pe cei care trăiesc în canal, ei vor spune că este mai bine, dar nu pentru oameni care trăiesc în condiţii normale. Voi reclama modul în care statul asigură acum arestul preventiv tocmai pentru a nu li se întâmpla şi altora”, a spus deputatul în weekend la B1TV. 

Aceasta a adăugat că oamenii ies din arest schimbaţi pe viaţă din cauza condiţiilor pe care sunt obligaţi să le suporte.

I-au lipsit exerciţiile fizice

Elena Udrea a povestit şi ce i-a lipsit cel mai tare în spatele gratiilor. „Arestul te schimbă foarte mult, nu doar din cauza presiunii psihice, ci şi din cauza condiţiilor minimale pentru o femeie. Nu este o dramă că nu am putut să mă coafez, dar faptul că nu puteai face mişcare înseamnă foarte mult pentru sănătate. Cine pleacă din închisoare, pleacă bolnav pentru toată viaţa”, a arătat deputatul. 

Nu este prima oară când parlamentarul atrage atenţia asupra condiţiilor din detenţie. Chiar de la tribuna Camerei Deputaţilor, după ce petrecuse şase zile în spatele gratiilor, în dosarul „Microsoft”, Elena Udrea se plângea că a fost „într-o cameră de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse, apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc, fără uşă, dotat însă cu un duş pe care îl foloseam să tragem apa. Atunci când nimeni nu-l folosea, puneam un pet pe post de capac ca să nu poată veni şobolanii”.

Pentru a sesiza CEDO despre toate astea, Elena Udrea trebuie doar să intre pe site-ul Curţii Europene şi să descarce formularul de plângere, aşa cum au explicat pentru „Adevărul” reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). 

Potrivit Mariei Andreescu, directorul executiv al Asociaţiei, foarte puţine plângeri referitoare la condiţiile din arest sau din penitenciarele româneşti sunt respinse. Asta pentru că aceste instituţii de detenţie nu respectă standardele minime impuse la nivel european. „Şansele de reuşită sunt mari, pentru că CEDO a stabilit deja că este o problemă sistemică legată de condiţiile din închisori şi din arest. Orice cetăţean care consideră că i-au fost încălcate aceste drepturi sau care este nemulţumit de condiţii poate depune plângere, procedura este una simplă”, a explicat Andreescu.

„Mi se pare că e o acţiune care decurge firesc din logica de gândire a doamnei Udrea şi mai mult ca sigur va câştiga. Practic, CEDO e o etapă firească în modul în care a abordat problema. Oricum, mai toată lumea ar câştiga la CEDO având în vedere condiţiile din închisorile noastre. Însă, în lumea politică, nu am mai auzit de arest preventiv care se face în penitenciar”, a arătat şi sociologul Alfred Bulai.

33 de condamnări la CEDO, în 2014

Doar în 2014, statul român a fost condamnat de CEDO în nu mai puţin de 33 de cazuri, ca urmare a unor plângeri făcute de români care au trecut prin penitenciare.

Trendul este unul ascendent, spunea directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Claudiu Bejan, în luna iulie a anului trecut, referindu-se atât la plângeri, cât şi la despăgubiri. „Numărul de persoane private de libertate care reclamă la CEDO condiţiile de detenţie oferite de statul român este în creştere. Din statisticile MAE rezultă că trendul este crescător şi va fi în continuare crescător, cel puţin în privinţa asigurării spaţiului minim de detenţie de 4 metri pătraţi de fiecare persoană privată de libertată”, arăta Claudiu Bejan. 

Acesta a mai arătat că cele mai frecvente reclamaţii la CEDO sunt pe nerespectarea spaţiului minim de detenţie de 4 metri pătraţi, nediferenţierea dintre fumători şi nefumători, condiţiile de transport, măsurile privind menţinerea standardului de igienă a camerei de detenţie şi a persoanelor private de liberate, întreţinerea camerelor de detenţie, hrana, calitatea apei potabile, frecvenţa duşurilor, schimbarea lenjeriei de pat, acordarea vizitei intime, a plicurilor şi timbrelor, confidenţialitatea convorbirilor telefonice.

Bani pentru penitenciare din Fondul de rezervă 

De altfel, la începutul lunii martie, Guvernul a hotărât să aloce bani din Fondul de rezervă pentru îmbunătăţirea condiţiilor şi creşterii capacităţii de cazare a sistemului penitenciar. Tot la acea dată, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, recunoştea că situaţia condiţiilor din penitenciare este în unele cazuri „sub limita demnităţii umane” şi sunt necesare fonduri de aproximativ un miliard de euro pentru a remedia acest lucru, existând demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în acest sens. ;

Penitenciarele din România sunt supraaglomerate

Potrivit unui raport al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR), în 2013, în singurul penitenciar de femei din România, Târgşor, erau peste 700 de deţinute. Spaţiul total de cazare al penitenciarului este de 1.890 metri pătraţi, ceea ce, împărţit la cele peste 700 deţinute câte erau în 2013, înseamnă 2,67 metri pătraţi de persoană, mult sub cei 4 metri pătraţi de persoană cât prevede norma Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, se arată în raport. „Există numeroase camere în penitenciar în care deţinutele dorm câte două într-un pat sau trei în două paturi lipite”, arătau experţii.

Ultimul raport publicat de APADOR – CH arată însă că se poate şi mai rău. O vizită făcută de experţi în septembrie 2014 la Penitenciarul Jilava a scos la iveală că, într-o suprafaţă de 689 de metri pătraţi, sunt instalate 1.792 de paturi, fiecărei persoane revenindu-i doar 0,43 metri pătraţi de spaţiu personal, iar în condiţiile ocupării tuturor paturilor, 0,38 metri pătraţi, se arată în raport.

Acuzaţiile aduse de procurori

Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului „Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.