Europarlamentarul Maria Grapini a sărbătorit la Parlamentul European 111 ani de la premiera mondială din 1906 realizată de Traian Vuia

La 18 martie 1906, în localitatea franceză Montesson, inventatorul român Traian Vuia a realizat o premieră mondială: primul zbor cu un aparat autopropulsat mai greu decât aerul. La 111 ani de la această zi memorabilă pentru istoria aviaţiei mondiale, europarlamentarul român Maria Grapini a decis să aniverseze acest eveniment printr-un eveniment deosebit desfăşurat în două etape la Bruxelles, în data de 7 martie 2017.

Prima etapă s-a desfăşpurat chiar la Parlamentul European, sub forma Conferinţei internaţionale „In memoriam Traian Vuia - 111 years - Pioneer of World Aviation”.

În sala de plen, au luat cuvântul europarlamentarul Maria Grapini, generalul Iosif Rus, preşedintele Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii din România (fost comandant al Aviaţiei Militare Române) generalul Dorin Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic, Radu Dan Antoniu, renumit istoric al aviaţiei (autor al unei monografii dedicate lui Traian Vuia şi principalul specialist în biografia ilustrului inventator român), Vasile Dudaş, reputat cercetător la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Dragoş Bănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei României în Regatul Belgiei, Cosmin Boiangiu, adjunctul Reprezentantului Permanent al României la Uniunea Europeană, eurodeputatul Ramona Mănescu.

Ce-a de-a doua etapă a evenimentului a fost reprezentată de vernisarea unei expoziţii a Muzeului Naţional al Banatului, deschisă la Casa de Cultură Belgo-Română „Arthis” din Bruxelles realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, condus de către directorul Claudiu Ilaş.

Au luat cuvântul europarlamentarul Maria Grapini, generalul Iosif Rus, generalul Dorin Prunariu, Radu Dan Antoniu, Vasile Dudaş, Dragoş Bănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei României în Regatul Belgiei, Luminiţa Odobescu, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, Claudiu Ilaş, directorul Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara

Vorbitorii au susţinut cu dovezi de netăgăduit pionieratul lui Traian Vuia ca fiind autorul primului zbor din lume realizat cu un aparat autopropulsat mai greu decât aerul care a decolat, a zburat şi a aterizat exclusiv prin mijloacele proprii de bord. Au fost amintite şi meritele celorlalţi pionieri ai aviaţiei, cum ar fi Wilbur şi Orville Wright, Santos Dumont, însă meritul de pionier al aviaţiei pe care îl are Traian Vuia este incontestabil. Au fost evocate şi preszentate în expoziţie şi alte invenţii remarcabile ale lui Traian Vuia, în domeniul cazanelor, dar şi în domeniul realizării unui alt tip de aparat de zbor, elicopterul. Singurul obstacol care i-a stat în cale lui Traian Vuia a fost lipsa sumelor de bani necesare perfecţionărtii invenţiilor sale.

Istoricul Dan Antoniu şi europarlamentarul Maria Grapini au evocat şi rolul deosebit pe care Traian Vuia l-a avut în viaţa politică românească, el fiind membru în 1918 al Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania, fiind în 1919 membru al Delegaţiei României la Conferinţa Păcii de la Paris. Traian Vuia a fost un susţinător al Unirii Transilvaniei cu România, însă a fost nemulţumit de turnura ulterioară a evenimentelor, de atitudinea politicienilor originari din Banat şi Transilvania, deoarece liderii politici transilvani s-au lăsat prinşi în mirajul politicii naţionale în Bucureşti, contribuind, în concepţia lui Traian Vuia, la „balcanizarea” Transilvaniei.

Traian Vuia a fost membru al Academiei Române. A trăit în Franţa, însă după război s-a stabilit în România, unde a decedat în 1950, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Eu personal am evocat faptul că Traian Vuia, alături de Alexandru Vaida Voevod a devenit mason, iniţiindu-se în Loja Ernest Renan, al cărei Venerabil a fost Marcel Huard, şeful ziarului „Le temps” la data de 4 august 1919.

David Lloyd George, Georges Clemenceau, cei doi diriguitori principali ai Conferinţei de Pace de la Paris erau masoni. David Lloyd George a întrebat pe parcursul Conferinţei „Unde dracului este Transilvania”? Ionel Brătianu, omul forte al României, fiu al lui Ion C. Brătianu, fusese obligat de tatăl său să nu intre în masonerie, fiind nevoit să jure (Ion Brătianu părăsise francmasoneria din cauza unor divergenţe na.a.), deci nu putea avea acces la întâlnirile de taină unde se decidea viitorul Europei. Ionel Brătianu i-a ales pe Alexandru Vaida Voievod, cunoscut om politic transilvan şi Traian Vuia, inventatorul bănăţean care realizase primul zbor cu un aeroplan autopropulsat, decolând, zburând şi aterizând cu mijloace proprii.

Traian Vuia a fost un etalon pentru Transilvania, pentru Banat. Fusese primul român din lume care a zburat cu ceea ce azi numim avion. Francezii îl ştiau şi îl preţuiau. A fost omul care s-a identificat cu Transilvania.

Putem spune, aşa cum a afirmat şi europarlamentarul Maria Grapini, că dacă azi se spune că „Transilvania este România”, este şi meritul esenţial al lui Traian Vuia.