Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Expansiunea economică a Ungariei în Europa Centrală şi de Est. România, cumpărată la bucată

51
1 Nov 2021 07:36:56
LARICS
Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, este responsabil pentru gestonarea „Fondului de capital privat pentru achiziţionarea de terenuri arabile” în Europa Centrală şi de Est, Foto: Somogyi Tibor / ujszo.com/
Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, este responsabil pentru gestonarea „Fondului de capital privat pentru achiziţionarea de terenuri arabile” în Europa Centrală şi de Est, Foto: Somogyi Tibor / ujszo.com/

Continuăm astăzi analiza acţiunilor Ungariei de intruziune în spaţiul României, ceea ce am numit, cu multă vreme în urmă, aici la LARICS, acţiuni de de-suveranizare a României şi, ulterior, de co-suveranizare a Ungariei în Transilvania. Actualele proiecte de achiziţii de clădiri sau de terenuri arabile sunt parte a acestui proiect mai amplu al Budapestei, la care România se uită neputincios.

Pe 14 iulie 2021, conform declaraţiilor ministrului ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Szijjártó Péter, Guvernul ungar a adoptat 7 propuneri, „din care 6 vor ajuta Ungaria să câştige competiţii de investiţii în viitor”. Oficialul a subliniat că acest demers îi va ajuta pe actorii din industria alimentară ungară să aibă terenul necesar pentru o aprovizionare sustenabilă cu materii prime.

Fondul de capital privat pentru achiziţionarea de terenuri arabile



Printr-un decret guvernamental, Guvernul ungar a decis (16.07.2021) să înfiinţeze din bani publici „Fondul de capital privat pentru achiziţionarea de terenuri  arabile”/ Termőföld Magántőkealapot.

În documentul oficial s-a specificat că „scopul acestui fond este achiziţionarea de teren arabil în regiunea Europei Centrale şi de Est, pentru crearea bazelor extinderii întreprinderilor agricole interne la nivel internaţional”, dar nu se menţionează cu exactitate unde şi în ce condiţii guvernul ungar intenţionează să cumpere aceste terenuri.



La momentul luării deciziei de înfiinţare a acestui fond, Guvernul ungar a modificat regulile privind activitatea băncii  ungare de import-export Eximbank, astfel încât o instituţie financiară să poată desfăşura, la decizia guvernului, şi alte servicii financiare, respectiv servicii financiare auxiliare şi servicii de investiţii, dar şi să acorde ”împrumuturi individuale în alte scopuri”.

Szijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, este responsabil cu implementarea acestui fond

Referitor la acest aspect, sub titlul ”Guvernul ungar începe să cumpere terenuri agricole în regiune”, media ungare (aici, aici, aici şi aici) au evidenţiat (17.07.2021) că în baza decretului guvernamental mai sus menţionat, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Szijjártó Péter, a fost desemnat drept responsabil cu crearea mediului favorabil funcţionării (selectarea administratorului fondului până la data de 30.09.2021, stabilirea fondului de capital) şi înregistrării acestui fond la Eximbank Zrt.

Implicarea Eximbank Zrt

Eximbank Zrt. este o bancă ungară de export-import, administrată exclusiv de Statul ungar. Din datele publice reiese că „Fondul de capital privat pentru achiziţionarea de terenuri  arabile”/ Termőföld Magántőkealapot va însuma 400 de milioane de euro (circa 143,8 miliarde forinţi), din care 70%, respectiv 280 de milioane de euro (circa 100 miliarde de forinţi) vor fi furnizaţi de Statul ungar de la bugetul de stat, deşi detaliile privind procentul rămas de 30% nu au fost prezentate publicului larg.

Totodată, ministrul Finanţelor, Varga Mihály, va avea sarcina de a furniza suma de 280 de milioane de euro, necesară pentru finanţarea fondului de capital.

444.hu a vehiculat că Eximbank Zrt. dispune de mai multe fonduri de capital, iar administratorii unor fonduri au devenit apropiaţi ai lui Rogán Antal.

Informaţiile postate pe site-ul oficial al acestei instituţii financiare relevă că beneficiază de:

1. fonduri de capital de la nivel internaţional - Fondul de cooperare CEE – China (17 ţări din Europa Centrală şi de Est/CEE); Fondul de cooperare CEE - China II; Fondul de capital de risc Est-Vest; Fondul IFC FIG; Fondul de investiţii agricole cazac -ungar; Fondul SINO-CEE; Fondul de investiţii pentru iniţiativa Trei Mări;

2. fonduri de capital din plan intern - Fondul  de capital privat COLUMBUS; Fondul de capital privat Enter Tomorrow Europe; Fondul european de capital privat pentru agricultură şi alimentaţie; Fondul de capital privat de promovare a exportului EXIM; Fondul regional de capital privat PortfoLion; Fondul regional de capital privat PortfoLion II.

Conexiuni financiare cu medii economice chineze

În ultimii ani, Eximbank Zrt. a încercat să crească portofoliul de credite în mod semnificativ prin aventurarea pe piaţa de finanţare privată, în conformitate cu obiectivul său statutar: „întreţinerea şi crearea de locuri de muncă în Ungaria”. Eximbank Zrt. , în prezent, oferă, indirect, finanţare de capital pentru companii exportatoare ungureşti, prin investiţii în fonduri mutuale de achiziţii. De asemenea, această bancă poate stabili un capital de risc, fonduri de capital privat sau să adere ca investitor.

Capitalul subscris al acestei bănci a fost sporit de la 4,25 miliarde de forinţi (2010), la 146.315 miliarde de forinţi (2019). Creditele şi avansurile au crescut de la 207 miliarde de forinţi (2012), la 864 miliarde de forinţi (2018).

Banca susţine activ politicile guvernului de deschidere spre Est şi Sud, în special spre China. În 2017, băncile Eximbank ale Ungariei şi Chinei au convenit să stabilească un fond de investiţii de 1 miliard de dolari, la care instituţia financiară ungară va contribui cu 70 de milioane de dolari pentru investiţii.

De asemenea, Eximbank Zrt. beneficiază de o linie de credit în valoare de 632 de milioane de dolari pentru promovarea legăturilor de afaceri între companiile ungare şi chineze (sursa aici).

Tensiuni diplomatice cu Slovacia. „Ungaria încearcă să schimbe condiţiile economice şi politice din sudul Slovaciei”

Hungary Today.

Presa ungară (aici, aici, aici şi aici) a vehiculat (12.10.2021) că Guvernul ungar a revocat decizia de a achiziţiona terenuri agricole şi clădiri de patrimoniu în Slovacia, prin intermediul fondului de investiţii de 400 de milioane de euro, prin care Guvernul ungar intenţiona să cumpere teren arabil în regiunile transfrontaliere.

Media ungare (aici, aici, aici, aici, aici şi aici) au citat cotidianul slovac de limba maghiară Új Szó (11-16.10.2021), din Bratislava, care a diseminat declaraţiile recente ale Ministrului Afacerilor Externe din Slovacia, Ivan Korčok (din partea partidului SaS), potrivit cărora această revocare a deciziei ar fi survenit pe fondul criticilor, lansate public, de către reprezentanţi ai Guvernului slovac, generate de faptul că Ungaria nu a informat pe cale oficială partea slovacă cu privire la intenţiile sale cu privire la acest subiect.

Conform ministrului Korčok (12.10.2021), Guvernul ungar a revocat decizia de a achiziţiona terenuri pe teritoriul slovac întrucât partea slovacă s-a arătat ”iritată” de planurile ungare privind achiziţionarea de mii de hectare de teren arabil în această ţară.

La reuniunea Grupului de la Vişegrad (12.10.2021), premierul Orbán l-ar fi informat personal pe premierul slovac, Eduard Heger (din partea partidului OĽaNO), că, după consultările din 11.10.2021, a decis să revoce această decizie. Heger a salutat demersul şi declaraţia premierului Viktor Orbán, potrivit căreia relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi Slovacia sunt mai importante pentru el decât achiziţionarea de terenuri.

Cu toate acestea, media slovace au semnalat că Ministerul slovac al Agriculturii, Samuel Vlcan, a anunţat că va analiza posibilitatea modificării legislaţiei privind achiziţiile de proprietăţi pe teritoriul slovac, întrucât însăşi Ungaria are o legislaţie strictă care complică achiziţionarea de terenuri agricole pentru entităţi străine.

Sub titlul ”Potrivit Guvernului de la Bratislava, guvernul ungar a revocat decizia de a cumpăra teren arabil în Slovacia” (12.10.2021), publicaţia slovacă de limbă maghiară, Új Szó, a prezentat pe larg subiectul şi a evidenţiat că ministrul slovac al Afacerilor Externe, Ivan Korčok, împreună cu ministrul Agriculturii, s-au pronunţat pentru interzicerea achiziţionării de terenuri, prin lege, iar opoziţia Smer, condusă de fostul premier, Robert Fico, va iniţia o sesiune parlamentară extraordinară pentru implementarea unui amendament de lege privind acest subiect.

Aceeaşi sursă l-a citat pe Boris Kollár, preşedintele Parlamentului slovac, care a declarat că ”este inacceptabil ca o altă ţară să cumpere terenuri pe teritoriul unei ţări suverane”.

În afara lansării unei proceduri legislative pe această temă, ministrul de Externe, Ivan Korčok, a demarat măsuri prompte, respectiv s-a întâlnit cu Ján Mrva, şeful Oficiului Geodezic, Cartografic şi Cadastral, care a trimis deja instrucţiuni birourilor cadastrale naţionale, iar din 15.10.2021 birourile regionale sunt obligate să informeze organele competente, dacă statele străine intenţionează să cumpere terenuri sau imobile de pe teritoriul Slovaciei.

De asemenea, în cadrul unei conferinţe de presă (12.10.2021), Ivan Korčok a ridicat problema subvenţiilor ungare acordate Slovaciei în discuţiile cu ministrul ungar Szijjártó Péter, dar a abordat şi subiectul fondului de investiţii de 400 de  milioane de euro prin care guvernul ungar intenţionează să cumpere teren arabil în regiunile transfrontaliere. Printre altele, ministrul slovac de externe s-a plâns că a aflat de intenţia guvernului ungar nu pe cale oficială, ci din presă.

Totodată, Korčok a cerut Budapestei să informeze întotdeauna partea slovacă în detaliu cu privire la orice demersuri întreprinde pe teritoriul Slovaciei, invocând că astfel de activităţi necesită şi consimţământul părţii slovace. Pe de altă parte, Szijjártó a promis să respecte cererea părţii slovace.

Ministrul de Externe slovac, Ivan Korčok.

De asemenea, Korčok, într-un interviu publicat săptămâna trecută în ediţia online a cotidianului slovac ”Sme”, a menţionat faptul că nu ştie care este scopul Ungariei de a cumpăra terenuri  agricole în Slovacia din banii contribuabililor.

Vreau să înţeleg de ce se cheltuiesc bani publici pentru asta, dar nu am primit încă un răspuns”. " Dacă Ungaria intenţionează cu adevărat să cumpere terenuri agricole cu banii contribuabililor, care este scopul ei? Trebuie să aibă un anumit scop, deoarece banii publici - prin definiţie - curg pe baza intenţiilor politice, acest lucru este normal, aceasta este logica politicii... Am cerut părţii ungare să informeze, în prealabil, la nivel oficial despre intenţia implementării programelor în Slovacia”.

În context, oficialul a oferit ca exemple renovările bisericilor din Slovacia din fonduri ungare şi subvenţiile ungare acordate minorităţilor maghiare de pe teritoriul slovac,  subliniind că practicile actuale nu respectă acordul din 2004, cerând Ungariei să revină la sistemul anterior de plată a subvenţiilor. De asemenea, Korčok a menţionat că Guvernul ungar a achiziţionat imobile în două oraşe slovace, iar procedura legală presupune ca partea ungară să informeze în prealabil partea slovacă care este destinaţia finală a acestor achiziţii, întrucât media slovace solicită explicaţii publice privind scopul şi utilizarea acestor clădiri. Korčok a mai specificat că dacă va primi răspunsuri relevante de la partea ungară la întrebările formulate la nivel oficial pe această temă, nu vor mai exista probleme la nivel social (etnic) şi politic în Slovacia.

Cotidianul slovac ”Pravda” a evidenţiat că valoarea de piaţă a terenurilor arabile, de înaltă calitate, din raioanele Nitra şi Trnava, este cuprinsă între 5.000-7.000 de euro pe hectar. Chiar şi o mică parte din cele 400 de milioane de euro ale fondului ungar mai sus menţionat ar fi suficientă pentru ca Statul ungar să cumpere mii de hectare de teren arabil în Slovacia.

Peter Weiss, fost ambasador al Slovaciei în Ungaria (2009 - 2013), a fost de părere că ”deja Ungaria încearcă să schimbe condiţiile economice şi politice din sudul Slovaciei”.

Portalul conservator de ştiri Postoj.sk a reliefat că planul ungar de cumpărare a terenurilor nu se referă în niciun caz doar la terenul arabil, ci şi la resursele de apă subterane extrem de valoroase - în special Csallóköz/ Žitný ostrov abundă în resurse de apă.

Cum reacţionează politicienii slovaci

Este foarte interesant, măcar pentru comparaţie cu situaţia din România, să urmărim şi cum au reacţionat politicienii slovaci la această provocare maghiară. Media slovace au subliniat că aproape toţi politicienii slovaci, pro-guvernamentali/ din opoziţie, au avut reacţii critice la adresa deciziei Statului ungar de a cumpăra terenuri în Slovacia:

  1. Jaroslav Karahuta (partidul Sme rodina), preşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, şi-a arătat indignarea privind crearea acestui fond de 400 de milioane de euro;
     
  2. Jarmila Halgašová, membru SaS al Comisiei pentru agricultură din Parlament, a declarat că scopul fondului ungar încalcă reglementările UE, că va notifica Comisia Europeană, iar eventualele reglementări pe această temă vor fi iniţiate în Slovacia;
     
  3. Robert Fico şi partidul său Smer, care au avut relaţii bune cu Cabinetul ungar cât timp a fost la guvernare, au convocat (08.10.2021) o sesiune parlamentară  extraordinară, în care Fico a criticat actualul Guvern ungar: „Orban se comportă ca un prădător care a adulmecat un cerb bătrân şi şchiop”. ”Aş dori ca membrii guvernului să spună la şedinţa extraordinară ce fac pentru a se asigura că terenurile agricole şi clădirile monumentale din Slovacia nu cad în mâinile statelor străine”.
     
  4. Peter Kmec, purtător de cuvânt al partidului HLAS, din opoziţie, a declarat la emisiunea politică a televiziunii de ştiri TA3 că achiziţia de terenuri a fost o mişcare foarte periculoasă. El a adăugat că partidul său va depune o propunere de amendament legislativ pentru a restricţiona astfel de tranzacţii: „Într-un anumit sens, guvernul lui Viktor Orban lucrează pentru a readuce la suprafaţă traumele trecutului. Acesta este un fel de revizionism”.
     

Totodată, publicaţia locală din Košice, Korzár (08.06.2021), a relatat despre faptul că Statul ungar a cumpărat bunuri imobile valoroase în centrul oraşului Košice/ Kassa (estul Slovaciei, aproape de graniţa cu Polonia, Ucraina), respectiv: Palatul Čáki-Dezőfi şi casa în stil burghez de pe strada Hlavná 42. Din extrasul cadastral al imobiliului, intrat în posesia publicaţiei Korzár, proprietarul acestui monument cultural naţional este, în prezent, Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, condus de Szijjártó Péter. La solicitarea de informaţii din partea publicaţiei, răspunsul părţii ungare a fost: „Statul maghiar a cumpărat bunuri imobile în scopuri oficiale, respectiv pentru cazare la nivel diplomatic”.

Media slovace au mai vehiculat că Ungaria planifică demersuri similare de achiziţii în Banská Bystrica (oraş din partea centrală a Slovaciei).

„Orban se comportă ca un prădător care a adulmecat un cerb bătrân şi şchiop”. Cazul României

achiziţionat de Fundaţia Sapientia (2020)

În acelaşi articol al publicaţiei slovace de limbă maghiară, Új Szó (12.10.2021), care a reflectat aspecte referitoare la acest fond şi reacţiile oficiale de pe spaţiul slovac, s-a făcut referire şi la achiziţiile ungare din Transilvania.

A fost evidenţiat şi faptul că fostul ataşat pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabó József Andor, a declarat (18.01.2014) unei surse româneşti de limbă maghiară, apropiată Fidesz-ului, Krónika, că Statul ungar se pregătea să cumpere terenuri în Transilvania. Cu această ocazie, oficialul ungar ar fi declarat, printre altele: „Avem un program pentru aceasta, în baza căruia, dacă cineva vrea să-şi vândă pământul, poate încheia un contract cu Statul ungar, conform căruia va primi o rentă viageră, iar regiunea va rămâne proprietatea lui pentru restul vieţii”.

Krónika a arătat, la acea vreme, că această declaraţie a generat animozităţi în cercurile politice de la Bucureşti, unii politicieni români considerând acest plan drept un risc de securitate naţională, pe fondul liberalizării pieţei agricole româneşti.

Este interesant faptul că, după publicarea articolului, ambasadorul Ungariei la Bucureşti de la acea vreme, Botond Zákonyi, cu o impertinenţă uluitoare, a declarat presei că ataşatul nu a acordat niciun interviu pentru Krónika şi a negat existenţa unui program guvernamental ungar pentru achiziţionarea de terenuri în Transilvania, în ciuda faptului că interviul a fost înregistrat (aici, aici şi aici).

aici.

Anterior, o analiză realizată de jurnaliştii de investigaţie de la Átlátszó.hu şi Transindex.ro (17.10.2013), sub titlul ”Companii ungare din România: oligarhi, politicieni şi interpuşi”, semnala că în România sunt active circa 12.000 de companii care reprezintă interesele ungare.

Sub acest aspect, investigaţia jurnalistică a scos în evidenţă trei tipuri de manifestări ale acestor interese: 1. companii deţinute direct de personalităţi publice ungare; 2. companii deţinute de interpuşi; 3. companii ale oligarhilor unguri.

Companii ungare din România deţinute direct de persoane publice 

  1. ERD Conditor SRL - Lázár János, cu sediul în Cluj-Napoca, (obiect de activitate silvicultura, înregistrată într-un imobil din Cluj-Napoca, unde îşi desfăşoară activitatea şi alte companii, parţial off-shore).
     
  2. Gal & Partners Cons Int SRL - András Levente Gál, cu sediul în Oradea, cu partenerul român Aranyics Orsolya (candidat pe lista Partidului Civic Maghiar, la alegerile municipale din 2008).
     

Companii ungare din România deţinute de interpuşi

În calitate de ”nod de reţea”, din categoria interpuşilor, a fost menţionat Nagy Szabolcs, născut în Keszthely (Ungaria), despre care se spune că este legătura lui Németh Zsolt (preşedintele Comisiei de politică Externă din Parlamentul Ungariei/secretar de stat pentru afaceri externe - la acea vreme).

Nagy Szabolcs este implicat în activitatea unor companii din Ungaria (Eurosensit Bt., Econorg Hungary Kft., BELine Kft.), dar şi din România. El este directorul general al Carpathia Consulting/ Carpathia Tanácsadó Zrt./ Carpathia Zrt., care are acelaşi sediu social cu Fundaţia Pro Minoritate/Pro Minoritate Alapítvány, fondată de Németh Zsolt în sediul  Fidesz (1991, Budapesta), al cărei director executiv este Nagy Szabolcs (sursa aici).

Átlátszó.hu (25.04.2015) a prezentat un infografic (vezi mai jos), intitulat ”Imperiul de afaceri al lui Csigi Levente şi Nagy Szabolcs, asociat oamenilor de afaceri pro-Fidesz, din

Transilvania, se extinde cu fonduri publice ungare şi de la UE”.

Carpathia Zrt., alături de Europellet Hungary Zrt. deţine acţiuni în firma românească Pellet Invest SRL din România, care împreună cu MFB Fejlesztési Tőkealap, deţine compania producătoare de pelete Pellet Harghita SRL. De asemenea mai deţine acţiuni în firmele româneşti: Gradics Magus S.R.L. - prelucrarea lemnului; Pellet Therm SRL – aer condiţionat; Transylpellet SRL - colectarea selectivă a deşeurilor.

Este de remarcat şi rolul celei de-a doua companii a lui Nagy Szabolcs - NG Invest SRL, care a achiziţionat Kriterion (2000), cea mai mare editură de cărţi în limba maghiară din România. Conform relatărilor media de la acea vreme, NG Invest era de fapt un interpus, compania reală fiind Osiris Könyvkiadó Kft. (apropiată de Fidesz-MPP). NG Invest SRL mai deţine şi firma Irucom SA, care a achiziţionat un imobil degradat din Miercurea Ciuc, pe care l-a renovat. În 2011, unele imobile de acest tip au fost utilizate ca garanţie bancară pentru un împrumut OTP Bank, iniţiat pentru construirea unei hidrocentrale de mici dimensiuni, la Vlăhiţa/ Szentegyháza, pe pârâul Vârghiş/Vargyas, de către antreprenorul din Miercurea Ciuc, András Lénárd, construcţie care nu a fost binevenită la nivelul localnicilor şi al organizaţiilor  de mediu.

În afară de Nagy Szabolcs, proprietar al NG Invest este şi István Vass Attass, care este, de asemenea, acţionar într-o serie de companii româneşti, fiind director general al Salina Invest SA, care este înregistrată la Sovata. Proprietarii Salina Invest sunt: ​​András Imre, Alfaterv-2000 Építőipari, Tervező és Fővállalkozó Kft., Aktív Konferencia Szolgáltató és Tanácsadó Kft., Danubius Szálloda és Gyógyüdülő RA. Salina Invest a fuzionat (2013) cu Balneoclimaterica SA, timp în care Danubius Szálloda és Gyógyüdülő RA a devenit acţionarul majoritar al unui hotel cu 98 de camere din Sovata, Brădet Health Spa Hotel. Attila István Vass este auditor în cadrul Gimarom Imobile SA, o companie de închirieri imobiliare înregistrată în Cluj-Napoca şi director general al Industrial Invest SRL, o companie de consultanţă în afaceri, al cărei proprietar este compania lui Széles Gábor, Műszertechnika Holding Rt.

Un alt rol în această reţea îl are Csigi Levente, antreprenor afiliat al Erdélyi Magyar Néppárt/ Partidul Popular Maghiar din Transilvania/ EMNP, din Cluj-Napoca, acţionar în firmele: Anchor Invest SRL, Andromexim Consulting SRL, Irucom SA şi Pellet Covasna SRL. Csigi mai este şi directorul general al Bon Ami SA, care operează librăria Corvina din Târgu-Mureş .

Companii ale oligarhilor ungari din anturajul premierului Orban

O companie din Ungaria cumpără la Carei fostul sediu al Primăriei şi al  Băncii Albina. Aceeaşi care a cumpărat şi Hotelul Dacia :: Buletin de CareiO companie din Ungaria cumpără la Carei fostul sediu al Primăriei şi al Băncii Albina. Aceeaşi care a cumpărat şi Hotelul Dacia.

Átlátszó.hu a semnalat (2013) că oligarhi ungari apar drept acţionari ai unor companii româneşti.

AGRI LNG Project Company SRL (Bucureşti), al cărei obiect de activitate vizează transportul de gaz lichefiat, din regiunea Caspică, Azerbaidjan, prin Georgia şi Marea Neagră spre România, iar de acolo, prin gazoducta Arad-Szeged, în Ungaria şi mai departe în Europa. Proprietarii companiei înregistrate la Bucureşti sunt: SNGN Romgaz S.A., Magyar Villamos Művek Zrt., Compania de petrol şi gaze, GOGC, din Georgia şi Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan.

Corax Bioner CEU (Miercurea Ciuc), care se ocupă cu cercetarea biotehnologiei, printre ai cărei proprietari se numără şi Fundaţia Sapientia/ Sapientia Siculorum Alapítvány (diferită de Fundaţia Sapientia care operează Sapientia EMTE din Ungaria), Comaford Limited (Cipru) şi Corax-Bioner Környezetvédelmi Zrt. (Ungaria), al cărui acţionar majoritar este firma Caola-Alfa Zrt., deţinută de firma Pólus Plusz Zrt., ai cărei proprietari sunt membrii familiei ultimului prim-secretar al Asociaţiei Tineretului Comunist Ungar/KISZ, Nagy Imré.

Ferenczy Károly, cumnatul defunctului senator UDMR Verestóy Attila, este partener cu oameni de afaceri ungari în mai multe companii. De asemenea, el este director general al Diml Rom SRL (Odorheiu Secuiesc, Harghita), care comercializează şi instalează surse de lumină cu inducţie şi este fondator/administrator al Mav-Rec Palet SRL (Odorheiu Secuiesc, Harghita), al cărei acţionar este şi MÁV-REC Hulladékkezelő, Környezetvédelmi, Kereskedelmi és Szolgáltató Kft. (Budapesta), care se ocupă cu servicii privind managementul deşeurilor, protecţia mediului şi comerţul.

Elek Nagy, miliardar ungur, apropiat Fidesz-ului, antreprenor şi proprietar al firmei ungare Vegyépszer Zrt.SA, companie care are calitatea de acţionar al editurii Erdélyi Hiradó SRL, din România, în care sunt acţionare alte două filiale ale Vegyépszer Zrt.: Ingatlanforgalmazó és Gazdasági Tanácsadó Részvénytársaság şi Stelius Befektető Zártkörűen Működő Részvénytársaság. Vegyépszer Zrt.SA şi-a schimbat denumirea în Vegyépszer Hungaria SA şi îşi are sediul în Oradea, în prezent fiind radiată (sursa aici).

Achiziţiile ungare din Transilvania

Palatul Sonnenfeld din Oradea, unde se va înfiinţa „Casa maghiară”

În presa din România s-a vehiculat (21.07.2021) că Ungaria se pregăteşte să cumpere terenuri în Transilvania prin intermediul unui nou fond de capital pentru investiţii, sub egida Eximbank Zrt., iar unele voci din ţara vecină susţin că o parte din bani ar putea ”migra” către firme sau persoane apropiate Guvernului ungar. S-a făcut referire la fondul mai sus menţionat, specificându-se că 100 miliarde de forinţi din acest fond urmează să fie investiţi în agricultura regională.

Sursa ungară Forbes.hu (17.07.2021), titrând ”Un fond de capital de 100 de miliarde de forinţi, din bani publici, cumpără terenuri în regiune”, a avansat ideea că probabil aceste  100 de miliarde de forinţi vor migra către antreprenori pro-guvernamentali, respectiv ponderea majoră a acestei sume va ajunge la cel mai mare proprietar ungar de terenuri, Mészáros Lőrinc, care controlează compania Talentis Agro Zrt.

Talentis Agro Zrt. este o companie de top, înfiinţată în 2018 din companiile agricole ale Grupului Mészáros, înscrisă în lista Forbes cu o cifră de afaceri de peste 25,6 miliarde HUF şi cu un profit înainte de impozitare de circa 5,5 miliarde forinţi, ”conectată ombilical” la proiecte guvernamentale. În această competiţie agricolă, Mészáros Lőrinc l-a detronat pe miliardarul ungar Csányi Sándor, director general al OTP Bank Group. Grupul Mészáros este, de asemenea, un jucător din ce în ce mai important pe piaţa energiei, cea mai mare companie de profil purtând numele de Tigáz (sursa aici).

Prin titlul ”Guvernul alocă 100 de miliarde de forinţi unui fond de capital privat, care apoi cumpără terenuri în străinătate”, portalul ungar de ştiri 444.hu a anunţat (17.07.2021) că, potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European (2015), 40% din terenul arabil al României ar fi deja în proprietate străină, iar Mészáros Lőrinc a achiziţionat (2019) 1.290 de hectare de teren în judeţele Arad şi Bihor, de la un investitor olandez, printre aceste achiziţii numărându-se şi Farmland Development Srl.

Conform Monitorului Oficial (29.01.2019), Talentis Agro Zrt a cumpărat Farmland Development Srl cu 8,35 milioane de euro. Prin achiziţia firmei olandeze, Meszaros a făcut o afacere foarte profitabilă, întrucât faţă de preţul mediu de 6.500 euro/hectar, cu care a cumpărat firma, respectiv terenurile, acestea valorează pe piaţă, în prezent, 8.000-11.000 de euro, aşadar un profit de minimum 1 milion de euro, aşa cum susţine sursa ungară 24.hu. Sursa a menţionat şi unele zvonuri „de pe piaţă”, conform cărora achiziţiile au fost făcute din start pentru Meszaros, prin interpusa firmă olandeză, care nu „bătea la ochi”, pe când un investitor din Ungaria care cumpără sute de hectare de pământ arabil ar fi trezit interesul sferei politice şi al presei din România.

Printre cele mai recente achiziţii ale Ungariei în România se numără: Hotelul Dacia din Satu Mare (2018) şi fosta clădire a Primăriei din Carei (2019), achiziţionate prin intermediul unui vehicul de investiţii ungar, MANEVI Zrt., cu sediul în Budapesta, aflat în subordinea Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt./Corporaţia Naţională de Management al Activelor a cumpărat; Castelul „Geza Teleki” din Maramureş (2019) (aici şi aici), Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj-Napoca, achiziţionat de Fundaţia Sapientia (2020) şi Castelul în stil baroc Wesselenyi de la Jibou, Sălaj (2021).

Pentru Bucureşti, problema nu există

La recentele reuniuni bilaterale româno-ungare nu a fost abordat acest aspect. La 28.04.2021, Ministerul Afacerilor Externe din România a trecut în revistă rezultatele consultărilor politice dintre ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi omologul ungar, Peter Szijjártó, care au avut loc la Jula, Ungaria, în contextul împlinirii, în 2021, a 25 de ani de la semnarea Tratatului între România şi Ungaria de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate (Timişoara,16.09.1996).

Întâlnirea a avut ca scop şi semnarea Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, dar şi a altor două acorduri pentru înfiinţarea a două noi puncte de trecere a frontierei, pe conexiunile transfrontaliere Variaşu Mic/Dombegyhaz şi Grăniceri/Elek (aici şi aici).

Decuplarea Transilvaniei de Bucureşti. Promotorii revizionişti jubilează

Iată afirmaţii care nu au nevoie de comentarii: „Transilvania, este una dintre cele mai populare destinaţii pentru exporturile de capital ungar. Nu există revizuire teritorială fără revizuire economică, iar pentru ca Budapesta să preia atribuţiile Statului român în Transilvania, este esenţial ca majoritatea economiei regiunii să fie în mâinile Ungariei” (sursa aici).

„Valoarea portofoliului de investiţii străine directe/ISD al Transilvaniei a crescut constant în ultimii ani”, potrivit unei analize Erdelystat (17.12.2019). „Pentru Transilvania, Bucureştiul este un pol slab de putere economică în regiune, iar Budapesta şi Viena sunt mult mai puternice şi mult mai aproape”.

Scopul este evident: decuplarea treptată a Transilvaniei de Bucureşti şi aducerea acesteia în siajul Ungariei şi Austriei.

Mediul jurnalistic interpelează ministerul de resort

Cotidianul.ro, prin titlul ”Interpelare pentru un ministru aburit de externe: A acceptat România planul Ungariei de investiţii în Transilvania?” (16.06.2021), a relatat următoarele: ”Guvernul conservator şi naţionalist de la Budapesta aplică nestingherit, de 4 ani, în Transilvania un plan denumit Kos Karoly (analiza LARICS aici, n.n.), prin care realizează, cu ajutorul unei fundaţii controlate de UDMR, investiţii substanţiale pe plan economic, social şi cultural, destinate exclusiv minorităţtii maghiare din Ardeal. Acest plan este parte integrantă a Strategiei Unităţii Naţionale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din aşa-numitul <Bazin Carpatic>. Deşi planul budapestan afectează suveranitatea şi siguranţa naţională a României, guvernanţii de la Bucureşti au adoptat poziţia struţului în toată această perioadă.”

În loc de concluzii: Slovacia reacţionează ferm şi european, România tace laş şi iresponsabil

Ministrul de Externe al Ungariei vine la Bucureştiaici.

Acesta este tabloul, dezolant şi îngrijorător pentru România. Reacţia Slovaciei nu face decât să măsoare, odată în plus, lipsa de reacţie şi de viziune politică/strategică a României.

Două întrebări trebuie puse, în al treisprezecelea ceas:

  1. cât timp i se va permite Ungariei să preia pârghii semnificative din cadrul Statului român pentru a-şi continua nestingherită manifestările expansioniste/revizioniste în detrimentul intereselor legitime ale românilor?
     
  2. Pe când o reacţie promptă şi fermă similară Slovaciei, cu acelaşi rezultat?
     

***

Analiză de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti,  expert LARICS pe problematica maghiară.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

51 Comentarii

Ludwig
1.11.2021, 08:05:59

Pur si simplu nu ne inghit, pe noi si pe slovaci. Razboiul in ziua de azi se poarta economic, e mult mai eficient...

+15 (19 voturi)
Eugen M.
1.11.2021, 08:11:39

Interesant articol. Dar cine este C Ioana care mereu semneaza astfel de articole pe Adevarul? Asta este intrebarea ?!

-7 (11 voturi)
Ionel Marcu
1.11.2021, 08:21:32

Sigur că le merge cu politrucii ce conduc România, preocupați numai de îmbogățire, acaparare de putere și menținere la putere. De exemplu Cîțu a fost atât de ocupat aproape un an cu înlăturarea lui Orban că nici de stăpânirea Pandemiei n-a avut timp, darmite de acțiunile parșive ale Ungariei în Transilvania. Și e atât de simplu de rezolvat prin copierea legislației ungare ce privește vânzarea de terenuri străinilor, Orban n-ar putea protesta la UE pentru blocarea intențiilor cu o legislație identică, cu atât mai mult cu cât e oaia neagră a UE.

+20 (24 voturi)
MV R.
1.11.2021, 08:33:25

Cui îi mai pasă cu adevărat de România?

+11 (19 voturi)
iordan iordan
1.11.2021, 08:35:02

Chiar din primele comentarii reiese faptul ca pentru multi romani subiectul nu exista,la fel este si pentru politicieni. Daca este liniste si pot sa i-si faca mendrele ce conteaza ce se intampla in Transilvania ,este dubios si faptul ca la ultimele alegeri a fost scos partidul lui Basescu pentru sub un procent ca sa intre udmr la guvernare. udmr nici macar nu mai ascunde ci le spune in fata ca ei guverneaza cu oricare pentru ca stiu ca asa fac ce vor cu tara aceasta aratand prin aceasta desconsiderarea pentru toata clasa politica romaneasca. Liberali daca tot vor guvern minoritar de ce nu il fac fara udmr? ar castiga cateva procente bune in incredere.

+22 (24 voturi)

Vezi toate comentariile (51)

Modifică Setările