Explicaţiile CNAS privind restanţele de 3,6 miliarde de lei la plata concediilor medicale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

Numărul ridicat al angajaţilor care au intrat în concedii medicale în perioada pandemiei de COVID-19, cererile de recuperare a indemnizaţiilor completate greşit, deficitul de personal şi bugetul insuficient al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt motivele pentru care există restanţe ridicate la plata concediilor medicale, potrivit unui răspuns acordat de CNAS la o solicitare Main News.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate arată că valoarea totală a concediilor medicale a crescut de la an la an, ajungând de la 3,37 de miliarde de lei în anul 2019 la 4,95 de miliarde de lei la finalul anului 2021.

La finalul anului 2021 CNAS avea de decontat 3.63 de miliarde de lei, în timp ce în anii 2020 şi 2019 soldul rămas restant s-a situat între 2.443-2.496 de miliarde de lei. În perioada ianuarie-aprilie 2022, sumele restante se ridicau la 3,14 miliarde de lei.

Cum explică CNAS

Într-un răspuns acordat la o solicitare Main News, CNAS a explicat că reprezentanţii caselor de asigurare trebuie să respecte o procedură de restituire, iar, în situaţia în care constată neconcordanţe, aceştia le trimit o notificare angajaţilor să rectifice datele din cererea iniţială în termen de maximum 5 zile.

„Principala cauză care conduce la nerestituirea sumelor este aceea că societăţile nu dau curs notificărilor primite de la casele de asigurări de sănătate.

Un dosar se analizează de două, trei ori în funcţie de completările aduse, de multe ori şi acestea parţiale, care implicit rezolvă doar unele inadvertenţe existente în dosarul în cauză, ceea ce conduce la consum de timp şi de resurse umane şi materiale şi implicit la întârzierea la plata sumelor cu această destinaţie”, susţine CNAS.

Un alt motiv pentru care sumele restante se ridică la peste 3 miliarde de lei este „creşterea exponenţială” a certificatelor de concediu medical acordate în contextul pandemiei de COVID-19.

„Menţionăm faptul că ritmul de verificare, validare, acceptare şi ordonanţare la plată a cererilor de recuperare este influenţat de condiţionarea plăţii cu prioritate a cererilor de recuperare pentru certificate de concediu medical acordate pentru carantina şi izolare”, potrivit sursei citate.

O altă prioritate pentru plata concediilor medicale sunt angajatorii care deschid procedura de faliment sau care încep procedura de radiere.

CNAS a mai acuzat că o mare parte dintre cererile de recuperare a indemnizaţiilor sunt completate greşit, întrucât reprezentanţii caselor de asigurări depistează „elemente care denaturează valoarea indemnizaţiilor solicitate prin cererea de recuperare”.

„Totodată, casele de asigurări de sănătate ne-au comunicat că numărul angajatorilor a crescut de la an la an, crescând şi numărul de cereri de recuperare indemnizaţii pentru concedii medicale, cereri cărora le sunt ataşate certificate de concediu medical, iar numărul persoanelor care verifică aceste certificate medicale din punct de vedere medical si economic este insuficient”, arată CNAS.

În plus, CNAS a mai precizat că bugetul aprobat în anul 2022 (3,8 miliarde de lei) este insuficient pentru plata indemnizaţiilor în ceea ce priveşte concediile medicale.

Vezi şi: Statul român, restanţe de 3,6 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale la finalul anului 2021

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite