Ferdinand Nagy, Comisar General al României la Expoziţia Mondială Dubai 2020: „Expoziţia mondială este un congres, o confluenţă globală, sunt 192 de ţări participante, un record absolut“

Ferdinand Nagy, Comisar General al României la Expoziţia Mondială Dubai 2020:

Oltea Şerban-Pârâu: Particip la a treia expoziţie mondială la care v-aţi ocupat de organizarea pavilionului României. Am fost la Aichi, în 2005, am fost la Shanghai, în 2010, iată că am ajuns în 2021, la Expoziţia Mondială din Dubai – Expo 2020. Cât de mare este diferenţa între aceste trei repere, dat fiind că ne despart nu mai puţin de 15 ani de primul?

Ferdinand Nagy: Într-adevăr, e o mare plăcere să ne gândim ce a fost acum 15 ani. Diferenţa este că... am îmbătrânit.

O.Ş.-P: Cum era în 2005? Nu exista telefonia inteligentă, însă japonezii au marcat o deschidere de drumuri în 2005. Cum era atunci?

F.N.: Da, 2005 a fost o expoziţie extrem de reuşită. Pentru mine, cel puţin, Japonia, întâlnirea cu rigoarea japoneză, cu punctualitatea japoneză, m-a marcat pentru tot restul activităţii. A fost un început de drum atunci, a fost prima expoziţie pe care am făcut-o. Am fost numit să fac acea expoziţie fără să ştiu mare lucru. Doar din punctul de vedere al arhitectului ştiam câte ceva despre expoziţii mondiale, dar nu ştiam ce înseamnă să organizezi participarea la o expoziţie mondială. Am evoluat foarte mult de atunci. Într-adevăr avem tehnologii ultra sofisticate. Tehnologiile se schimbă, lucrurile evoluează foarte repede. Un singur lucru a rămas o constantă pentru noi, partea umană. Întotdeauna m-am bazat pe aspectul uman, pe ceea ce ştim noi să facem cel mai bine poate şi, în decursul anilor în care am organizat aceste expoziţii, am căpătat încredere că, până la urmă, valoarea noastră cea mai mare este omul.

O.Ş.-P: La Shanghai, în 2010, care a fost tema Pavilionului României?

F.N.: La Shanghai, tema principală a fost iarăşi, una foarte incitantă, „Better City, Better Life” - „Oraş mai bun, viaţă mai bună”. Noi am mers atunci cu „Greenopolis” - Oraşul verde, un pavilion sub formă de măr, practic, care a fost poate cel mai discutat pavilion, pentru că, avea şi acea formă deosebită. Inclusiv evenimentele pe care le-am organizat în pavilionul respectiv, au dat naştere la foarte multe comentarii şi, îmi pare bine să o spun, cele mai multe comentarii pozitive.

O.Ş.-P: Iată-ne în 2021, în Dubai, la Expoziţia Mondială 2020. Care este tema expoziţiei, care este tema României? Şi ce ne diferenţiază de ceilalţi?

F.N.: Eu am fost foarte surprins în momentul în care ei şi-au depus candidatura în 2012. Eram preşedintele Biroului Internaţional pentru expoziţii, organizaţia mondială care gestionează şi care, până la urmă, prin adunarea generală, aprobă şi decide care dintre oraşele candidate vor organiza expoziţia mondială. „Connecting Minds, Creating the Future”, poate fi interpretat din foarte multe puncte de vedere. Şi din punct de vedere al relaţiei inter-umane, dar şi din punct de vedere tehnologic, pentru că în 2012 - 2013 vorbeam despre alt nivel de tehnologie. Acum, după opt ani, suntem la alt nivel cdin acest punct de vedere. Foarte multe pavilioane au mers pe această temă, prezentând sau configurându-şi prezentările din pavilion utilizând tehnologii moderne. Avem şi noi aşa ceva, bineînţeles, dar, până la urmă, la noi în pavilion, punctul principal a rămas tot omul. Sunt meşteşugarii din Maramureş, care păstrează tradiţia sculptatului în lemn. Nu numai că ei lucrează acolo şi fac obiecte minunate dar, îi invită şi pe vizitatori să facă acest lucru. Se aşează lângă ei, se uită cu foarte mare interes, întreabă, se interesează.

O.Ş.-P: Le place.

F.N.: Le place foarte mult. Pentru că, până la urmă, mesajul nostru „New nature”, reflectă balanţa fragilă între ceea ce înseamnă moştenirea culturală pe care o avem, reprezetată aici prin meşteşugărit şi noile tehnologii, în aşa fel încât să încercăm să asigurăm o dezvoltare sustenabilă, păstrând ceea ce înseamnă resurse nealterate, intervenind cât mai puţin asupra naturii, pentru că generaţia următoare va avea nevoie de această dezvoltare sustenabilă.

O.Ş.-P: Ne aflăm la capătul a aproape doi ani de pandemie, care în mod evident, au afectat şi desfăşurarea acestei expoziţii mondiale din Dubai. Cum aţi reuşit să gestionaţi această combinaţie între temă, ce se poate şi ce e voie?

F.N.: Spre norocul nostru, Dubai-ul s-a protejat foarte mult şi cazurile au fost destul de puţine. Sistemul introdus pentru a se proteja împotriva COVID a fost unul care a dat rezultate. Nu poţi să intri în Dubai fără a avea un test negativ.

O.Ş.-P: Chiar două...

F.N.: Chiar două, pentru că, în momentul în care intri în Dubai ţi se mai face un test şi nu ai voie să părăseşti hotelul până nu obţii rezultatul testului. Deci s-a redus foarte mult riscul de îmbolnăvire şi au putut să organizeze totuşi expoziţia, care este una care se viziitează fizic. Deci, sunt oameni, sunt sute de mii de oameni care vin. Până acum au avut peste 4 milioane de vizitatori. Se apropie de 5 milioane, ceea ce este o realizare. Este primul eveniment post pandemic la nivel global care adună atâta lume. Nici nu putem să spunem că este post pandemic, pentru că pandemia este încă în desfăşurare, dar ţara este deschisă, oamenii vin. Este plin de lume, se bucură de faptul că pot să interacţioneze. Asta ne-a lipsit foarte mult şi, cel puţin în perioada lockdown-ului, toţi ne-am dat seama cât de mult contează interacţiunea umană.

O.Ş.-P: Deci, până la urmă, după atâta online cât a trebuit să consume în aproape doi ani, lumea este foarte bucuroasă tocmai de această interacţiune umană, nu neapărat de privitul unui ecran...

F.N.: Ceea ce găseşti în pavilionul României cu preponderenţă. Avem o expoziţie de fotografie a lui Florin Andreescu, avem elementele prezentate pe aceste ecrane, cu super tehnologie, high definition, dar avem şi meşterii populari din Maramureş, la care este o plăcere să te uiţi, şi numai pentru faptul că se îmbracă în portul popular, lucrează cu unelte tradiţionale şi mai şi cântă la instrumente tradiţionale.

O.Ş.-P: Şi pentru că am ajuns la instrumente, în 2005, 2010 şi iată, în 2021, am fost implicată în aceste evenimente prin prezenţa unor mari ansambluri artistice româneşti la aceste evenimente. În 2005 a fost Orchestra Naţională Radio. La fel în 2010. Acum, în 2021 la Expoziţia Mondială din Dubai este Orchestra Română de Tineret şi vor urma şi altele. Cum de s-a întâmplat ca, într-un an atât de dificil privitor la deplasările artiştilor cel puţin, să reuşiţi aceste extraordinare performanţe de a avea o orchestră şi, înţeleg, că mai sunt şi altele în plan, dacă ne va ajuta ... pandemia.

F.N.: Da. Vreau să spun că experienţele pozitive trebuie repetate. In Japonia, China, Orchestra Naţională Radio a avut nişte spectacole extraordinare, iar efortul depus şi atunci şi acum este unul comun. Ministerul Afacerilor Externe este integratorul acestui proiect şi asigură finanţarea participării României, din bugetul de stat, bineînţeles. Efortul comun este unul foarte important şi am avut de fiecare dată această deschidere din partea tuturor pentru a veni, scopul fiind acela de a prezenta ce are România mai valoros din punct de vedere cultural, pentru că, am să subliniez întotdeauna faptul că, în momentul în care ne referim la cultură, ştim că ne referim la cel mai bun ambasador al ţării. Întotdeauna cultura a deschis porţi, a construit punţi şi a oferit această posibilitate de comunicare nonverbală. Fără să spunem multe cuvinte am reuşit să exprimăm emoţii şi am reuşit să facem lumea să vorbească despre noi. De data aceasta am avut Orchestra Română de Tineret şi mulţumesc foarte mult tuturor celor care ne-au sprijinit în organizarea acestui concert. Este o mândrie pentru noi să îi avem aici pe aceşti tineri superbi şi talentaţi. De fiecare dată, orice eveniment cultural pe care îl organizăm este un reper.

O.Ş.-P: Ce ar trebui să mai urmeze acum?

F.N.: Vor urma două concerte Violoncellissimo şi suntem nerăbdători să-i primim pe domnul Marin Cazacu şi ansmablul domniei sale. Vom avea două concerte pe două scene importante ăpe 21 şi 23 decembrie, cu care vom marca, practic, sărbătorile Crăciunului. Suntem într-o zonă în care, Crăciunul este... neoficial, dar la atâţia turişti veniţi din toată lumea... Peste tot unde te duci vezi decoraţiuni ale Crăciunului. Este o imensă afacere pentru ei.

O.Ş.-P: Da. Este un moment de bucurie şi îl tratează ca atare.

F.N.: Pentru noi este o sărbătoare spirituală. Vom împodobi bradul de Craciun în pavilion. Ne vom bucura de Crăciun, cea mai importantă sărbătoare creştină şi, bineînţeles, că vom continua cu evenimentele culturale. Anul viitor vom marca Ziua Culturii Naţionale printr-un concert al Operei Naţionale din Bucureşti, cu care vom marca şi 100 de ani de la instituţionalizarea acesteia şi, bineîneţeles, în lunile care urmează până la sfârşitul Expo 2020 vom mai avea şi alte evenimente culturale remarcabile.

O.Ş.-P: Şi la standul României, la pavilionul României în permanenţă este un program artistic.

F.N.: Pavilionul României oferă, pe lângă evenimentele culturale, pe lângă workshopurile de meşterilor populari, pe lângă barul de apă minerală şi aceste evenimente culturale care au devenit extrem de atractive, pentru că avem toate genurile de muzică. Plecăm de la muzica clasică, avem recitaluri de pian, pe care le-am denumit generic „Concertele de la ora 7”. Vineri avem concert de pian urmat de degustări de mâncăruri româneşti şi, bineînţeles, folclor. Bineînţeles, vom avea şi jazz şi toate genurile de muzică, practic, prin bunăvoinţa universităţilor de muzică din ţară.

O.Ş.-P: Am înţeles Timişoara, Braşov, Bucureşti.

F.N.: Timişoara, Braşov, Bucureşti. Sigur, urmează Clujul. Suntem în discuţii şi cu Iaşiul. Deci, am o corespondenţă cu rectorii din ţară şi în măsura în care a existat interes şi o posibilitate de a finanţa împreună aceste evenimente am încercat să fim parteneri. Am găsit deschidere peste tot şi ne bucură faptul că putem să dăm ocazia tinerilor talente să vină să se producă pe o scenă atât de importantă. Pe de altă parte, avem şi schimburi culturale cu alte pavilioane. Vin la noi artişti din alte pavilioane. Am fost recent la pavilionul Poloniei, urmează să mergem la pavilionul Arabiei Saudite. Sunt aspecte foarte importante.

O.Ş.-P: Până la urmă expoziţia mondială este un moment de bucurie, un moment de schimb, un moment de întâlnire a culturilor.

F.N.: Aşa este. Expoziţia mondială este un congres, o confluenţă global, sunt 192 de ţări participante, un record absolut. Sunt doar 3 ţări care lipsesc în acest moment. Deci, practic, într-o zi poţi să faci ocolul lumii.