Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Fosta directoare de la Spitalul Bagdasar , reclamată la DNA. Anca Buliman neagă acuzaţiile: „Vrem circ sau dreptate?”

1
16 Mar 2014 12:48:17
Autor: Oana Craciun, Claudia Spridon
Nereguli multiple găsite de ofiţeri la Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală, în mandatul fostei directoare Anca Buliman      FOTO: Adevărul
Nereguli multiple găsite de ofiţeri la Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală, în mandatul fostei directoare Anca Buliman      FOTO: Adevărul

Corpul de Control al premierului Victor Ponta a publicat raportul privind neregulile identificate la Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală, pe vremea când era condus de Anca Buliman, pe numele căreia au fost trimise sesizări atât la DNA, cât şi la ANI. Aceasta este acuzată de ofiţerii Corpului de Control că ar fi semnat contracte păguboase cu firme „de familie”, fără a fi prestate serviciile, şi ar fi aprobat licitaţii cu dedicaţie.

UPDATE „E cel puţin curios că nu mi s-a adus la cunoştinţă faptul că a fost realizat un control al Corpului de Control al premierului. De ce nu mi s-a adus acest raport la cunoştinţă întâi mie şi abia apoi presei? Nu înţeleg care a fost baza de analiză a inspectorilor şi cum au ajuns la asemenea concluzii. Vrem circ sau vrem dreptate şi stabilirea adevărului?”, a explicat pentru adevarul.ro Anca Buliman, adăugând că s-a ferit de achiziţiile directe.

„Spitalul Bagdasar e unul dintre puţinele care are 100% proceduri de achiziţie publică. Strategia a fost ca toate achiziţiile să fie cât mai la vedere. La orice achiziţie ar fi putut veni firmele care aveau specificaţiile tehnice din caietul de sarcini”, a completat Buliman. 

Fostul manager al unităţii sanitare susţine că nu a intrat în posesia raportului şi că este surprinsă de acuzaţiile care i se aduc. „Când am preluat eu spitalul în 2006, nimeni nu îl voia. În schimb, când mi-am încetat mandatul, pentru că nu am fost destituită din funcţie, era bătaie pe el. 
 
Buliman: nu văd o problemă că soţul meu era economist la una din firmele incriminate 
 
Legat de faptul că soţul ei era economist la una dintre firmele care au încheiat contracte cu spitalul în mandatul său, Anca Buliman a spus că nu vede nicio neregulă în acest lucru, menţionând că în declaraţia sa de avere scrie că soţul său a lucrat ca economist la una dintre firme. 

Raportul Corpului de Control al premierului, publicat duminică, a scos la iveală că fosta directoare a Spitalului „Bagdasar Arseni” din Bucureşti, Anca Buliman, care a deţinut această funcţie din 26 iunie 2006, ar fi aprobat mai multe contracte păguboase, cu diferite firme, inclusv „de familie”, şi ar fi făcut plăţile fără ca activităţile din contract să fie realizate, în paralel cu avizarea de licitaţii care nu respectau cadrul legal. 

Pentru aceste motive, Corpul de Control a decis trimiterea cazului către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), se arată în raport.

Este vorba despre un contract de consultanţă din 2012, în valoare de peste 93.000 de lei, cu o firmă care ar fi trebuit să pună la dispoziţie şi să asigure implementarea unui nou regulament de organizare şi funcţionare a spitalului, regulament care nu a fost furnizat şi pentru care s-au plătit peste 8.000 de lei.

Curăţenia, externalizată „în familie”

De asemenea, ofiţerii o acuză pe Buliman că ar fi încheiat contracte privind furnizarea de servicii de spălătorie şi curăţătorie cu firme „de familie”, în perioada 2008-2013, motiv pentru care aceştia au sesizat Agenţia Naţională de Integritate (ANI). 

Iar în perioada 2011-2013, aceasta ar fi favorizat anumite firme în cadrul unor contracte de achiziţie publică privind furnizarea de mobilier, dispozitive şi echipamente medicale pentru spital.

Mai mult, se arată în raport, efectele acestor licitaţii „aranjate” au fost „majorarea excesivă şi nejustificată” de către aceşti furnizori selectaţi şi de peste patru ori a preţurilor bunurilor din contract şi stabilirea unor „adaosuri comerciale excesive”, care au ajuns şi la aproape 2.700%, aplicate de distribuitori la vânzarea bunurilor furnizate spitalului.

Preţuri majorate artificial

Spre exemplu, susţin ofiţerii Corpului de Control, un cărucior de resuscitare complet echipat a ajuns să coste peste 127.000 de lei, fără TVA, deşi preţul pe piaţă era de aproape 4.700 de lei, de aici adaosul de aproape 2.700%.

De asemenea, pentru un pat cu saltea cu saltea cu presiune scăzută, autoreglabilă, spitalul a plătit aproape de nouă ori mai mult decât preţul unitar plătit producătorului extern: peste 47.400 de lei, faţă de aproape 5.400 de lei, preţuri fără TVA.

Şi o noptieră de spital cu sertar şi uşă a ajuns să coste de aproape paru ori mai mult: în jur de 2.900 de lei, faţă de aproape 700 de lei, preţul standard. Iar un microscop cu cască a costat de aproape 5 ori mai mult, aproape 863.000 de lei, faţă de 148.000 de lei.

Sursa: Raportul Corpului de Control

Buliman: „Mă simt liniştită că am finalizat un amplu proiect, modernizarea spitalului!”

Anca Buliman a fost manager al unităţii medicale, până la începutul lunii februarie 2014, când a fost înlocuită, pe motiv că i-a încetat mandatul, de chirurgul Viorel Bâtcă, de la Spitalul Militar „Carol Davila”. Acesta a fost numit director interimar pe 5 februarie. 
 
„Mandatul meu a încetat în 31 ianuarie 2014. Mă simt liniştită şi împăcată pentru că în mandatul meu am reuşit să finalizez un amplu proiect, cel privind renovarea şi modernizarea celui mai mare pavilion al spitalului, care are zece etaje. Am început proiectul în 2006 şi l-am încheiat în 2013, trecând prin mai multe guvernări”, a declarat la vremea respectivă Anca Buliman. 
 
La sfârşitul lunii octombrie 2013, Spitalul Bagdasar Arseni, cel mai mare spital de neurochirurgie din România, a fost redeschis după multe scandaluri. Lucrările de consolidare şi modernizare au durat mai bine de şase ani de zile, cele 23 de milioane de euro fiind asigurate atât de Ministerul Sănătăţii cât şi de Banca Mondială. 
 
„19 milioane de euro au fost asiguraţi de Ministerul Sănătăţii şi patru milioane au fost asiguraţi de Banca Mondială, pe partea de consolidare. De asemenea, s-au mai investit încă 16,4 milioane de euro pentru aparatură de înaltă performanţă, pentru dispozitive şi echipamente medicale, pentru mobilier, bani care au fost alocaţi de Ministerul Sănătăţii. Cea mai mare parte din bani pentru echipamente şi mobilier au fost alocaţi anul acesta ca să se poată finaliza achiziţiile”, a declarat în octombrie fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. 
 
Rezerve de lux şi sistem anti-suicid
 
Începând din toamna anului trecut, unitatea medicală dispune de un sistem anti-suicid, la toate geamurile secţiilor fiind montate bare metalice. Printre altele, în spital există 40 de rezerve de lux, zece dintre acestea fiind tip apartament, cu două camere.
 
În unele rezerve s-au investit chiar şi 10.000 de euro, potrivit Ancăi Buliman, fostul şef al unităţii sanitare. „În medie, pe o rezervă s-au investit 10.000 de euro, pe care îi amortizăm într-un an de zile, scoatem 1 miliard”, a explicat Buliman. 
 
În Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” 60% din cazurile tratate sunt din ţară iar 40% sunt din Bucureşti. Unitatea medicală dispune de 400 de paturi şi poate primi 23.000 de pacienţi.

Sinteza Spital Bagdasar - Arseni


Pe aceeaşi temă:

Chirurgul Viorel Bâtcă de la Spitalul Militar, numit director interimar la Bagdasar-Arseni

Chirurgul Viorel Bâtcă, de la Spitalul Militar „Carol Davila”, a fost numit director interimar la Spitalul de Urgenţă "Bagdasar-Arseni", după ce fostului director Anca Buliman i-a încetat mandatul.

Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni a fost reabilitat printr-o investiţie de 23 de milioane de euro

23 de milioane de euro au fost investiţi în reabilitarea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” din Capitală. Lucrările de consolidare şi modernizare au durat mai bine de şase ani de zile, banii fiind asiguraţi atât de Ministerul Sănătăţii cât şi de Banca Mondială.

Premieră în România: o echipă de medici bucureşteni vindecă epilepsia printr-o operaţie pe creier

Mai mulţi chirurgi, neurologi şi biofizicieni din România vor efectua o intervenţie de implantare pe creier a unui dispozitiv, prin ajutorul căruia s-ar putea găsi tratamentul pentru epilepsie.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Utilizator Adevărul
17.03.2014, 09:11:14

Comentariu considerat abuziv.

Modifică Setările